România se pregătește să adopte una dintre cele mai restrictive măsuri împotriva dezinformării și manipulării online. Un proiect de ordonanță de urgență, depus la Guvern, va permite instituțiilor statului să blocheze accesul la site-uri și conținut considerat ilegal, fals sau instigator la ură. Scopul principal al noii legi este prevenirea influențelor externe asupra procesului electoral, în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale.
Potrivit informațiilor G4Media, ordonanța ar putea fi aprobată în următoarele două săptămâni. Aceasta va conferi Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), împreună cu alte instituții relevante, puterea de a solicita furnizorilor de internet blocarea accesului la conținut suspect.
Instituții abilitate să interzică accesul la site-uri
Noua lege nu se va aplica doar ANCOM, ci și altor instituții implicate în securitatea națională și procesele democratice. Printre acestea se numără:
• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
• Birourile Electorale
• Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
• Directoratul Național de Securitate Cibernetică
• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
• Ministerul Afacerilor Externe
• Inspectoratul General al Poliției Române
• Ministerul Apărării Naționale
• Serviciul Român de Informații (SRI)
• Serviciul de Informații Externe (SIE)
• Parchetul General
Aceste instituții vor avea autoritatea de a solicita eliminarea conținutului considerat periculos. Dacă platformele online refuză să elimine postările vizate, ANCOM poate dispune blocarea accesului la acestea.
Ce consideră „conținut ilegal” noua lege?
Definiția conținutului ilegal este foarte cuprinzătoare și include o gamă largă de activități, de la incitare la ură la manipulare electorală. Documentul prevede că pot fi restricționate online postările și paginile care conțin:
• Incitare la violență sau ură
• Discursuri de ură și discriminare
• Manipularea opiniei publice prin știri false sau deepfake-uri
• Influențarea alegerilor prin campanii coordonate online
• Conținut generat de actori statali sau non-statali pentru subminarea securității naționale
• Publicitate politică ilegală
• Colectarea frauduloasă de date personale sau distribuirea de programe malware
Este important de menționat că legea nu se aplică doar în campaniile electorale, ci în orice situație în care o instituție de stat consideră că conținutul afectează democrația sau securitatea națională.
Ce se întâmplă cu site-urile care refuză să elimine conținutul?
Dacă o platformă sau un site refuză să elimine conținutul considerat ilegal, ANCOM poate solicita blocarea accesului în România.
Furnizorii de internet care nu respectă ordinele de restricționare a accesului vor suporta amenzi considerabile:
• 50.000 lei/zi pentru primele trei zile
• 100.000 lei/zi după acest termen
Contestarea unei decizii de blocare se va judeca exclusiv la Curtea de Apel București, dar depunerea contestației nu va suspenda aplicarea măsurii — accesul la conținutul vizat rămâne restricționat până la o decizie finală.
O lege necesară sau un risc pentru libertatea de exprimare?
Guvernul susține că scopul legii este protejarea proceselor democratice și prevenirea interferențelor externe în alegeri. Un factor important în adoptarea proiectului a fost anularea alegerilor din 2024 de către Curtea Constituțională, pe baza unor documente care indicau implicarea unui stat străin în campania electorală.
Totuși, există îngrijorări referitoare la posibile abuzuri și riscul de cenzură. Proiectul se află în discuție cu autoritățile europene pentru evitarea oricăror încălcări ale libertății de exprimare.
Criticii avertizează că definiția largi a „conținutului ilegal” ar putea fi folosită pentru a elimina nu doar fake news-ul, ci și opinii nefavorabile autorităților. O astfel de lege ar putea crea un precedent periculos pentru viitoarele guverne.
România se alătură altor țări care adoptă măsuri stricte împotriva dezinformării online. Dacă va fi aplicată corect, această lege ar putea ajuta la reducerea manipulării și a influențelor externe în procesele democratice. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă măsurile nu vor degenera într-o formă de cenzură, unde statul decide arbitrar ce conținut este permis și ce trebuie suprimat.
