În cel mai recent număr (martie curent) al revistei culturale ”Constelații Diamantine”, Ion Popescu-Brădiceni abordează o temă relevantă, stimularea lecturii la vârste fragede, în editorialul ”De ce ar citi copiii o carte”. În stadiul de curiozitate și formare, copilului îi trebuie cultivat interesul pentru lectură, o bază fundamentală în dezvoltarea sa intelectuală și spirituală. După cum afirmă autorul, ”creativitatea latentă a copilului se activează prin conștientizarea puterii eliberatoare a cuvântului”. Totodată, ”scopul oricărei educații este integrarea valorilor prin creativitate personală, de la elev la elev”. Fără lecturi adecvate vârstei, universul spiritual al copiilor rămâne limitat și plictisitor, uneori chiar robotizat.
La aniversarea a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, Nicolae Mareș prezintă o valoroasă piesă: Testamentul Reginei Maria. Prefațat de un mesaj plin de emoție: „Te binecuvântez, dragă Românie, ţară a bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai locuit în inima mea”.
Cu o profunzime emoțională remarcabilă, Regina Maria a României oferă o privire asupra destinului poporului român, în cuvinte autentice şi sincere, nu formulări diplomatice: ”Niciodată nu mi-au plăcut formele şi formulele, uneori nu prea luam seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevărul și am visat să trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare trăiește cum poate, nu cum ar dori”.
În testament, Regina Maria exprimă dorințe nobile: ”Necunoscând vremea ce-mi este hărăzită pe pământ, hotărăsc prin acest testament ultimele mele voințe. Binecuvântez Țara, pe copiii și nepoții mei. Rog pe copiii mei să nu uite niciodată că încrederea în Dumnezeu este o cale spre fericire și mângâiere in suferință”.
Doina Drăguț, în poemul ”Relația cu timpul”, abordează teme de existență și devenire în universul vast al destinelor, care terestru rămân limitate. Pământul este un spațiu al existenței, cu rădăcini transcendentale: ”absentul ocupă spațiul, în care ne clătinăm,/iar golul umple formele părăsite de corpuri./Aproapele se învecinează cu departele,/deschiderea se rânduiește cu închiderea”. În noi există însă germenii absolutului: ”Rătăciți și prinși de trecător, locuim splendori și spulberăm profunzime oricărei diferențe”. Finalul evidențiază credința și aspirația către divinitate: ”Iar relația specifică cu timpul,/cuprins în sine însuși,/este asumată prin credință”.
Un eseu pertinent semnat de acad. Ioan-Aurel Pop, ”Noua ofensivă contra Istoriei și Geografiei”, abordează teme de educație contemporană. Autorul prezintă atacul asupra unor discipline fundamentale, sub pretextul modernizării educației. Autorul subliniază necesitatea unor valori perene, independente de contextul istoric.
Reducerea orelor pentru discipline considerate ”clasice”, în favoarea celor cu aplicabilitate practică, este o capcană, deoarece o dezvoltare complexă necesită o gamă largă de cunoștințe, nu doar instruire pentru anumite profesii.
Autorul se întreabă retoric: ”Tocmai acum, când putem circula în Europa și în lume, când putem vedea muzee și monumente, când putem admira cu ochii proprii piramidele și Via Apia? Oare este atât de inutil sau periculos ca elevii să recunoască un monument romanic sau unul bizantin, să privească cu discernământ o pictură renascentistă, să înțeleagă contextul istoric al lui Martin Luther?”
Înțelegerea aprofundată conduce la progres moral și spiritual, în timp ce analfabetismul funcțional, evidențiat de statistici recente, indică probleme în abordarea educativă.
Câteva aforisme de Nicolae Mareș:
* Sfânta Scriptură are ca bază iertarea, nu răzbunarea.
* Cei care se joacă de-a lupul și mielul, niciodată nu-şi vor atinge telul!
* Spiritul este omniprezent. Fără spirit, suntem inexistenți.
* În minte se naște tot. Și ce-i bun, și ce-i rău.
În luna dedicată femeii, un eseu captivant ”Femeia, o fascinantă enigmă” semnat de Mihaela CD. De la antichitate la modernitate, femeia a fost muză, eroină, model și sprijin, un element esențial al umanității.
Cu o descriere poetică, autoarea observă: ”Privind-o cu admirație, descoperim în fiecare gest, în fiecare expresie, o formă de artă. Femeia este o pictură vibrantă, un tablou viu, a cărei coloristică dezvăluie o poveste, o rapsodă a emoțiilor”.
Femeile au jucat un rol important în știință, artă și progresul social.
George Petrovai abordează, în eseu, tema fericirii, analizând perspectivele gânditorilor antici greci. Iubirea este vedeta acestora și, potrivit filosofilor, veritabila fericire provine din armonia interioară și din raporturile cu divinul și cu ceilalți.
Ilustrații din lucrările artistului francez Georges Braque, prezentate de Filip Tudora.
Alte semnături: Nicolae Bălașa, Mihai Caba, Lucian Ciuchiță, Ștefan Lucian Mureșanu, Nicolae Nistor, Al. Florin Țene, Constantin E. Ungureanu, Adalbert Gyuris, Carmen Manea, Cornelia Caraban, Mădălina Virginia Antonescu, Lucia Cosmina Vlad, Iulian Chivu, Valeriu Butulescu, Vasile Hatos, Nicolae Grigorie Lăcrița, Gelu Dragoș, Marin I. Arcuș, Irina Lupu, Marian Ilie, Constantin Lupeanu, Ioan Voicu, Mircea Tutunaru, Ion Dulugeac, Claudia Motea, Beatrice Silvia Sorescu, Risto Vasilevski, Subash Singh Parajuli, Dumitru Ichim, Petru Ababii, Florentin Smarandache.
Autor Mihai Gîndu
