Confruntată cu războaie comerciale, tehnologice, valutare și ideologice, România poate transforma crizele actuale în oportunități, susține economistul Cristian Socol.
„Observăm războaie comerciale, tehnologice, valutare şi ideologice. Sunt marcate de confruntarea dintre două supercicluri economice Kondratieff: perioada 1970-2020 (cu tehnologie digitală, internet și biotehnologie înfloritoare) şi perioada estimată 2021-2070 (bazată pe inovaţie, energie verde, inteligenţă artificială, robotică, biotehnologie şi medicine personalizată). Puterile majore se luptă pentru suprematia în noul context economic. SUA şi Uniunea Europeană trebuie să recupereze competitivitatea pierdută în faţa Chinei.
Administrația americană, prin programul „Faceți America din nou mare”, pune accent pe patriotismul economic (produse fabricate în SUA, achiziții de la americani, angajări americane). Cu toate acestea, Statele Unite pierd competitivitate, iar ponderea sa economică globală a scăzut de la 40% la 24%, în timp ce China a crescut de la 4% la 18%.
Globalizarea, deși benefică inițial, a plafonat plusul de valoare pentru economia SUA. Deplasarea producției în țări cu forță de muncă ieftină a dus la pierderea de locuri de muncă și un deficit comercial semnificativ.
Deficitul bugetar american a crescut dramatic în timpul pandemiei, atingând un nivel record de -6,3% din PIB în 2024. Această valoare este cea mai mare din 1946, excludând anii 2020-2021 (pandemie) şi 2009-2012 (criza financiară globală).
Pandemia a evidențiat vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare globale, relocarea producției înapoi în SUA fiind o soluție.
Excedentul comercial chinez cu SUA se reflectă în deținerile Băncii Populare a Chinei (inclusiv Hong Kong) asupra titlurilor de stat americane. Moneda chineză (yuan renminbi) este subevaluată (cu minim 15%) pentru a stimula exporturile.
Economia și finanțele americane sunt vulnerabile față de concurența chineză. Globalizarea și delocalizarea au favorizat dezvoltarea tehnologică rapidă a unor țări asiatice, depășind chiar pe anumite nișe tehnologice Statele Unite.
Există consecințe sociale semnificative legate de fenomenul globalizării. Deschiderea excesivă a economiei americane față de țări cu economii închise este pusă sub semnul întrebării.
Soluțiile necesită o abordare rapidă, având în vedere caracterul exponențial al pierderii competitivității. O strategie de industrializare prin tarife comerciale ridicate pentru țări cu deficit comercial, relocarea lanțurilor de aprovizionare critice în SUA, procurarea de materii prime critice pentru tehnologie, negocieri pentru securitate militară, ar trebui impusă.
Această strategie riscă să reînvie inflația, să crească costurile de producție și să scadă competitivitatea în SUA. Aprecierea dolarului este un factor negativ.
Creșterea tarifelor poate fi compensată prin programe de sprijin pentru producția internă.
Uniunea Europeană se confruntă cu provocări similare, cauzate de războiul din Ucraina, amenințarea militară a Rusiei, rămânere în urmă în inovație și tehnologie și criza datoriilor suverane.
Impunerea unor tarife ridicate de către SUA la exporturile europene generează probleme pentru diverse sectoare industriale.
Escaladarea confruntării nu este benefic, fiind necesară o negociere constructiv pentru a maximiza avantajele reciproce.
Uniunea Europeană deține resurse solide în negociere, inclusiv legături strategice cu SUA și deținerea de titluri de stat americane. Este posibilă negocierea unor politici tarifare și concesii comerciale reciproce, inclusiv creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate, tehnologie militară și produse din SUA.
Uniunea Europeană ar putea utiliza diverse instrumente în negociere, inclusiv contingente și restricții voluntare la exporturi.
România va fi afectată de escaladarea protecționismului comercial, atât direct, mai ales în sectoarele exportatoare către SUA, cât și indirect, ca furnizor de bunuri intermediare.
Dumpingul produselor exportate spre Europa, ca alternativă la piața americană, și incertitudinea economică pot afecta producția românească și crește inflația.
Escaladarea războiului comercial poate determina relocarea investițiilor străine directe și de portofoliu, cu efecte negative asupra investițiilor în producție și a încasărilor guvernamentale.
România poate minimiza impacturi negative printr-o strategie coerentă, susținând poziția Uniunii Europene în negocieri, inclusiv o posibilă Zonă de liber schimb UE-SUA.
Ministerul Economiei, împreună cu asociațiile din mediul de afaceri, trebuie să analizeze rapid impactul tariferelor. Compensații, facilități fiscale și credite avantajoase pentru sectoarele afectate sunt necesare.
Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României trebuie să gestioneze corect datoria, lichiditatea și rezervele valutare.
România trebuie să-și promoveze tranziția către o economie bazată pe inovație tehnologică, punând accentul pe capitalul uman existent și dezvoltarea sectorului IT.
Fără panică dar cu o strategie coerentă, România poate transforma crizele actuale într-o oportunitate.
