România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la finalul anului trecut, potrivit metodologiei ESA, aplicabilă la nivelul întregii uniuni, a anunțat marți Eurostat, biroul european de statistică.
Deficitul bugetar ESA al României este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, conform datelor Eurostat.
Indicatorul din zona euro a atins 3,1% și 3,2% din PIB în UE, în timp ce România a înregistrat un deficit de 9,3%, cel mai ridicat, urmat de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Doisprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.
În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit.
Datoria publică, un punct critic
Nivelul datoriei publice în zona euro a crescut ușor, de la 87,3% din PIB la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81%.
La finele lui 2024, cele mai mici proporții ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut un raport datorie/PIB mai mare de 60%, cele mai mari valori fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).
România se situează în jumătatea de sus a clasamentului celor cu cele mai mici niveluri de îndatorare, având 54,8% din PIB.
Cele mai mari proporții ale datoriei publice față de PIB la finalul trimestrului IV 2024 au fost observate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%), iar cele mai mici în Estonia (23,4%), Bulgaria (23,4,6%) și Bulgaria (23,4,6%).
Comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, opt state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la finalul lui 2024, optsprezece au înregistrat o scădere, iar în Finlanda a rămas stabil. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Polonia (+2,0 puncte procentuale), România și Suedia (ambele +1,6 pp), Malta (+1,5 pp) și Țările de Jos (+1,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-4,7 pp), Cipru (-4,1 pp), Spania (-2,5 pp), Danemarca (-2,3 pp), Portugalia (-2,2 pp), Ungaria (-2,1 pp) și Croația (-2,0 pp).
Față de trimestrul al patrulea din 2023, șaisprezece state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la finalul lui 2024, iar unsprezece au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în România (+5,9 pp), Polonia (+5,7 pp), Finlanda (+4,5 pp), Slovacia (+3,6 pp), Estonia (+3,4 pp), Austria (+3,3 pp) și Franța (+3,2 pp).
Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-10,3 pp), Cipru (-8,6 pp), Croația (-4,3 pp), Spania (-3,3 pp), Portugalia (-2,8 pp), Danemarca (-2,5 pp) și Irlanda (-2,4 pp).
Obiectivele financiare ale României
România și-a propus pentru anul curent un deficit bugetar de 7%, angajament ce urmează să fie respectat până la finele lui 2025, potrivit Ministerului Finanțelor. Totodată, planul fiscal prevede o reducere progresivă a deficitului la 3% în următorii șapte ani.
Diferența dintre cheltuieli și venituri a scăzut ușor în primele două luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform execuției bugetului consolidat la 28 februarie 2025.
Execuția bugetară din primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde de lei, reprezentând 1,58% din PIB, după metodologia națională. Acest lucru este comparabil cu deficitul de 28,99 miliarde lei (1,64% din PIB) în perioada similară din 2024.
Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, reprezentând 8,65% din PIB, comparabil cu deficitul de 90,06 miliarde de lei (5,61% din PIB) înregistrat în 2023.
