„Fiecare femeie ucisă este dovada unui sistem slab. Și această slăbiciune este criminală”, au afirmat mai multe organizații, după ce o tânără de 23 de ani, însărcinată în șase luni, a fost omorâtă. Această tragedie, al 25-lea caz considerat crimă de gen de la începutul anului curent, a evidențiat urgența unor măsuri concrete pentru protejarea femeilor de violență. Violența bazată pe gen și crimele împotriva femeilor nu sunt probleme specifice României, ci afectează și alte state europene. Care este situația actuală și ce acțiuni s-au implementat pentru stoparea acestor fenomene?
În România, autoritățile au adoptat Strategia națională privind egalitatea de șanse și combaterea violenței domestice pentru intervalul 2022–2027, prin Hotărârea de Guvern nr. 1.547/2022.
Potrivit Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), documentul conturează direcții generale de acțiune, însă nu include un buget specific pentru punerea în aplicare a măsurilor.
Organizațiile societății civile, inclusiv Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua VIF), subliniază că lipsa unui buget clar și a finanțării constante reduce considerabil eficiența intervențiilor. Fără resurse umane și financiare suficiente, statul nu poate garanta siguranța femeilor.
Un raport al Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE), citat de un cotidian românesc, estimează că, în 2019, violența bazată pe gen a costat România peste 15 miliarde de euro: 12,6 miliarde de euro pentru violența împotriva femeilor și aproximativ 3 miliarde pentru violența împotriva bărbaților. Aceste estimări includ cheltuieli pentru servicii medicale, intervenții de ordine publică, procese judiciare, asistență socială și consiliere. La nivelul Uniunii Europene, prețul violenței bazate pe gen a fost în acel an de 366 de miliarde de euro.
Campanii cu impact dublu: informare și legislație
Elena Samoilă, experta în egalitate de gen la un centru de studii, explică pentru un cotidian românesc direcțiile actuale ale acțiunilor civice, rezultatele și unde este necesară implicarea statului.
„Campaniile noastre, împreună cu cele ale colegelor din Rețeaua VIF, se concentrează pe două direcții: conștientizarea publică și îmbunătățirea legislației privind violența domestică”, a declarat Elena Samoilă.
Un exemplu îl constituie marșul anual „Împreună pentru Siguranța Femeilor”, organizat în luna octombrie, care urmărește reunirea persoanelor din medii diferite și evidențierea responsabilității statului în protecția victimelor.
În prezent, organizațiile din Rețeaua VIF se concentrează pe aplicarea Directivei europene 1385/2024, care propune redefinirea violului în legislația românească prin prisma lipsei consimțământului, conform expertei.
Legislația, schimbări prin presiune publică
Modificarea vârstei de consimțământ pentru relațiile cu adulții la 16 ani este una dintre schimbările legislative recente, rezultate din campania Rețelei VIF, cu sprijinul unor politicieni.
„Legea a intrat în vigoare în ianuarie 2024, iar în prezent sunt înregistrate peste 3.999 de infracțiuni de viol asupra minorilor. Deși a fost o campanie de succes, procesul a fost lung și complicat. Încă întâmpinăm dificultăți în conștientizarea faptului că persoanele sub 16 ani sunt copii”, a subliniat Elena Samoilă.
O altă campanie semnificativă a fost cea pentru eliminarea testelor de virginitate la cerere – o practică legală în România până în 2022. Campania „De testat” a strâns peste 44.000 de semnături pentru stoparea acestei forme de violență ginecologică. „Societatea a fost surprinsă să afle că o astfel de practică încă exista în 2022”, adaugă experta.
