În timp ce tehnologia globală evoluează către calculatoarele cuantice, Europa are o oportunitate unică de a-și consolida poziția. Bruxelles-ul dorește să evite repetarea greșelilor din trecut: deși a fost pionier în cercetarea inteligenței artificiale, a pierdut inițiativa în fața Statelor Unite și Chinei în ceea ce privește comercializarea. Noua strategie privind tehnologiile cuantice, lansată recent, recunoaște provocările, dar și potențialul economic într-un domeniu emergent.
Conform datelor oficiale, Europa contribuie doar cu 5% la investițiile private globale în tehnologia cuantică. Statele Unite atrag peste 50% din finanțări, iar China în jur de 40%. Implicațiile sunt majore: calculatoarele cuantice pot revoluționa capacitățile de calcul, cu aplicații în comunicații, criptare, medicină, industrie și apărare.
Europa domină cercetarea, dar cedează în comercializare
Europa este lider mondial în publicațiile științifice despre tehnologiile cuantice. În schimb, în ceea ce privește brevetele și produsele scalabile, UE se află abia pe locul al treilea, după SUA și China. Această situație amintește de situația în domeniul inteligenței artificiale.
„Europa a rămas în urmă în multe domenii tehnologice, însă în acest sector avem un avans față de alte națiuni”, a declarat Juha Vartiainen, cofondator al companiei finlandeze IQM, specializată în calculatoare cuantice. Însă, fără o acțiune concertată, continentul riscă să piardă din nou avantajul.
Documentul Comisiei Europene subliniază lipsa piețelor de capital solide și a sprijinului financiar substanțial ca factori de risc. Deși Bruxelles-ul și capitalele europene au alocat până acum aproximativ 11 miliarde de euro pentru tehnologiile cuantice, investițiile private rămân fragmentate și insuficiente pentru a concura la nivel global.
Fragmentarea pieței și lipsa capitalului de risc, slăbiciuni persistente
Un obstacol major este incapacitatea Europei de a construi o piață unitară de capital. Fără un sistem de investiții similar cu cel american sau chinez, startup-urile în domeniul cuantic întâmpină dificultăți în obținerea de finanțări substanțiale.
Europa trebuie să fie dispusă să investească „cel puțin 100 de milioane de euro per companie” pentru a deveni competitivă, a spus Enrique Lizaso, CEO-ul Multiverse Computing. Multiverse a atras recent o sumă importantă de fonduri, dar exemplele de success sunt rare.
Chiar și comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, recunoaște fragmentarea între țările membre. Este necesară o mai mare coordonare.
Strategia UE: două provocări majore și pragmatism
Strategia europeană include două provocări majore pentru 2025-2027. Una vizează dezvoltarea unui computer cuantic funcțional, iar cealaltă, sistemele de navigație cuantică pentru medii critice.
Unele experți consideră că abordarea „neutră din punct de vedere tehnologic” a UE diluează impactul investițiilor. Un model mai concentrat, similar cu cel american, este propus ca alternativă alternativă.
Strategiile de achiziții publice, unde guvernele pot deveni primii clienți, pot sprijini indirect sectorul. Cu toate acestea, planurile UE în acest sens sunt vagi.
Teama de reglementare prematură
Un alt risc este o reglementare excesivă înainte ca tehnologia să atingă maturitatea. Problema este agravată de sensibilitatea strategică a tehnologiilor cuantice, care pot afecta sistemele de criptare.
„Nu ne permitem să reglementăm ceva nematurizat”, atrage atenția Cecilia Bonefeld-Dahl. Există o nevoie de claritate și echilibru între protecție și inovație.
Test de rezistență pentru suveranitatea tehnologică europeană
Anunțul IBM privind primele calculatoare cuantice funcționale în 2029, pune Europa la încercare. Continentul trebuie să investească mai eficient, evitând atât fragmentarea, cât și reglementările care pot sufoca inovația.
Europa trebuie să învețe din greșelile din trecut pentru a se asigura un loc important în această revoluție tehnologică.
