România a acordat un sprijin consistent Republicii Moldova prin investiții, asistență economică, socială și culturală, având ca țintă consolidarea identității naționale și susținerea integrării europene a țării vecine. Printre domeniile susținute s-a numărat și mass-media, cu scopul de a promova o presă independentă și de calitate, în acord cu valorile democratice europene.
Prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.), Guvernul României oferă granturi pentru mass-media de peste Prut. Scopul oficial al acestor fonduri este „păstrarea și afirmarea identității culturale românești a cetățenilor din Republica Moldova, promovarea României și a valorilor românești în Republica Moldova, sprijinind presa de limbă română din țară”.
D.R.R.M. acordă finanțări nerambursabile, conform Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării fondurilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile ce vizează sprijinirea românilor din străinătate și a organizațiilor lor, precum și modul de alocare și utilizare a resurselor bugetare ale Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Aceste finanțări se acordă în limita resurselor alocate.
Finanțările nerambursabile sunt acordate pe baza evaluării susținute de o comisie și se materializează prin contracte încheiate cu solicitanții care îndeplinesc cerințele stabilite în Ghidul D.R.R.M.
„România a sprijinit mass-media din Republica Moldova în eforturile de a informa corect și la timp publicul, combatând dezinformările. De la finanțarea activității jurnalistice până la cursuri de formare pentru jurnaliști, Departamentul a răspuns cererilor presei românești din Republica Moldova”, se menționează în Raportul de activitate al D.R.R.M. pe anul 2024.
Conform datelor D.R.R.M., în 2023 au fost aprobate 90 de proiecte, din care 11 pentru mass-media. În 2022, au fost aprobate 16 proiecte pentru mass-media, cu o valoare de 1.533.320,00 de lei.
Sprijin financiar și influența editorială
În pofida declarațiilor oficiale privind promovarea valorilor românești, au existat suspiciuni privind condiționarea acestor granturi.
Conform informațiilor obținute, în timpul alegerilor prezidențiale, publicațiilor din Republica Moldova care au primit finanțări de la Guvernul României li s-a sugerat favorizarea candidatului Nicușor Dan.
În preajma alegerilor, unor jurnaliști li s-au solicitat articole ce vizau discreditarea unui anumit lider politic. Jurnaliștii care au refuzat au fost atenționați de către „finanțatorii români”.
Surse independente sugerează că orientarea editorială a redacțiilor era stabilită din București, cu acordul autorităților de la Chișinău.
Presa din Republica Moldova care a beneficiat de granturi, majoritatea afiliată PAS, a realizat o campanie deschisă pentru Nicușor Dan în alegeri, ignorând orice opinie critică.
Surse apropiate de situație au estimat că aproximativ 18 portaluri de știri din Republica Moldova au primit finanțări din partea D.R.R.M. în 2024, excluzând televiziunile și radiourile.
În perioada campaniei electorale, jurnaliștilor le-au fost furnizate texte redactate pentru publicare.
O investigație suplimentară a evidențiat dispariția unor articole premergătoare din sursele respective, fapt care nu este lipsit de suspiciune. Totuși, fragmente din conținutul anterior rămân accesibile în rezultatele de căutare online sau în postările distribuite anterior.
Lipsa transparenței privind lista beneficiarilor împiedică o analiză completă. Cu toate acestea, surse independente susțin că articolele favorabile lui Nicușor Dan au fost frecvente în presa din Republica Moldova.
În contextul alegerilor din Republica Moldova
În turul I al alegerilor, Maia Sandu nu a anunțat un sprijin explicit pentru niciun candidat, deși PAS și-a declarat sprijinul pentru Crin Antonescu.
Președinta Republicii Moldova a declarat că decizia PAS este în concordanță cu cea a Partidului Popular European, aliat al PAS, și a PNL din România.
Cu toate acestea, surse independente susțin că Maia Sandu s-a implicat activ chiar în campania electorală din România, adoptând o atitudine dubioasă în alegerile prezidențiale.
Conform surselor, Maia Sandu l-ar fi primit pe Nicușor Dan în vizită la Chișinău, pe data de 30 martie, intermediat de către Ilie Bolojan, care a exprimat public sprijinul său pentru Crin Antonescu.
Sursele au declarat că, în cadrul întâlnirii, Maia Sandu i-ar fi promis lui Nicușor Dan susținerea totală a PAS, în timp ce susținerea pentru Crin Antonescu ar fi fost doar o mișcare publică.
În primele zile de vot în diaspora, Gândul a constatat o activitate organizată de mobilizare a votanților din țara vecină, în favoarea lui Nicușor Dan.
Conform surselor, activitatea ar fi fost coordonată de către Maia Sandu, pentru a sprijini candidatura lui Nicușor Dan.
În spațiul public au apărut filmări care arătau persoane aduse la secțiile de votare, cu diferite mijloace de transport. Șoferii au refuzat să ofere informații despre aceste deplasări.
În timpul primei zile de vot în diaspora, George Simion a adresat apeluri către Maia Sandu, solicitând oprirea manipulării electorale.
