Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că are o bună înțelegere a sistemului educațional preuniversitar, deși anterior a recunoscut că nu deținea o cunoaștere atât de aprofundată a acestuia comparativ cu cel universitar.
„Din nefericire, înțeleg prea bine situația. Știu ce înseamnă normativul și ce implică sistemul.”, a declarat Daniel David într-o intervenție live la o televiziune națională, joi.
Declarația a fost reluată și într-un comunicat oficial al Ministerului, după aprobarea Legii Bolojan. În acest document, David a precizat că „cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar și universitar) și de cercetare, văzându-l atât din interior, cât și din exterior. Astfel, înțeleg de ce atât de mulți actori, din interior și din exterior, se manifestă și ce încerc să corectez.”
Cu toate acestea, la începutul mandatului, într-o conferință de presă, ministrul recunoștea că nu avea o viziune completă asupra învățământului preuniversitar.
„La preluarea funcției, știam aspectele fundamentale, dar nu anticipasem amploarea interesului public și a presei pentru învățământul preuniversitar. Ca rector, zona mi-era familiară, dar nu pretind stăpânire absolută. O cunosc bine și încerc să o înțeleg mai profund în calitate de ministru.”
În primele luni de mandat, a oferit mai multe declarații care indicau un grad de confort mai ridicat în domeniul cercetării și educației universitare decât în cel al învățământului primar, gimnazial și liceal.
„Nu am venit să schimb radical lucrurile, sau să le mențin neschimbate. Orice modificare trebuie justificate. Pe baza raportului din luna mai, vom putea aborda strategii pe termen mediu și lung.”
Raportul menționat nu conținea propuneri integrate în Legea Bolojan, care, la rândul ei, nu a inclus aspecte din documentul respectiv.
Deși președintele și prim-ministrul au susținut public viziunea ministrului asupra reformei, măsurile adoptate ulterior au deviat de la acea abordare.
Lipsa cadrelor didactice
Întreaga sa activitate comunicatională a pus accent pe lipsa acută de cadre didactice, o problematică recurentă în România. Această temă a fost prezentată și în cadrul interviului susținut joi.
„Este o problemă cunoscută de mai bine de doi ani, chiar dacă este subiect de discuție în minister de 5-7 ani. Profesorul Andruh a discutat despre chimie și alte domenii la Academie. Am fost de acord că o creștere salarială în domeniul sănătății era necesară pentru a reduce migrația de medici. Cred că trebuie să recunoaștem că ne confruntăm cu o situație similară și în educație: începem să nu mai avem suficienți profesori. Pentru a aborda această problemă, trebuie îmbunătățite statutul și rolul profesorilor, motiv pentru care sunt necesare bonusuri, traininguri, dar, în primul rând, cresteri salariale. Salariul comunică importanța socială a profesiei. Altfel, proiectele europene și granturile sunt măsuri punctuale. Ca rector, am văzut că cei mai valoroși studenți adesea nu se îndreaptă către învățământul preuniversitar, din acest motiv.”, a declarat Daniel David.
Raportul sublinia situația suplinitorilor calificați, fără acces la posturi pe durată nedeterminată. Daniel David susținea necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai mari pentru profesorii începători.
Cu toate acestea, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari și permit un număr mai mare de elevi pe clasă.
