Un ambitios proiect științific va debuta toamna aceasta la Londra, unde cercetători vor încerca să descopere, cu ajutorul inteligenței artificiale, gândirea și sentimentele animalelor. Centrul Jeremy Coller pentru Experiența Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe activitatea oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la câini și pisici până la insecte și cefalopode.
Noua instituție, susținută printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din domenii diverse: neuroștiințe, psihologie comparată, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filozofie, medicină veterinară și, desigur, inteligență artificială. Una dintre cele mai ambițioase direcții de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI care să faciliteze „comunicarea” între oameni și animalele de companie – un obiectiv fascinant, dar cu riscuri semnificative.
Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu limite etice
Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că dezvoltarea unor aplicații de „traducere” pentru animale ar putea genera iluzii, deconectate de realitate. „Inteligența artificială este adesea construită pentru a satisface utilizatorii, nu pentru a reflecta adevărul. Dacă acest principiu este aplicat comunicării cu animalele, poate avea rezultate negative asupra bunăstării lor”, explică el.
Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii doresc să creadă că animalul lor se simte bine când rămâne singur, iar o aplicație AI ar putea oferi această confirmare, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch subliniază necesitatea unor cadre etice și normative pentru folosirea inteligenței artificiale în relația cu animalele.
Centrul își propune să colaboreze cu organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a dezvolta ghiduri și standarde de bune practici, cu scopul de a fi implementate la nivel global. Reglementarea este vitală într-o eră în care AI-ul avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii ce implică interacțiuni cu animale.
Pisică și câine.
De la pisici și câini la caracatițe și crabi: cine sunt „subiecții” acestui proiect
O caracteristică notabilă a centrului Jeremy Coller este interesul pentru o gamă largă de specii. Cercetările nu se vor limita la animalele domestice, ci vor include și organisme evolutiv diferite, precum insecte, crabi sau sepii. Birch este recunoscut pentru implicarea sa în extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus explicit cefalopodele și crustaceele.
Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră acest domeniu de cercetare „printre cele mai importante, dificile și ignorate de către societate”. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, adesea fără să realizeze acest lucru”, spune el.
Cercetările ar putea avea implicații importante în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale va contribui la înțelegerea conștiinței umane – o enigmă științifică fundamentală. Paradoxal, ea crede că studiul sistemelor simple ar putea conduce la mari descoperiri în neuroștiințe și medicină.
Animale.
Între progres tehnologic și responsabilitate etică
Proiectul vizează și modificarea atitudinilor sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, evidențiază discrepanța dintre ceea ce oamenii cred despre animale și comportamentul lor real. „Mulți pretind că iubesc animalele, dar susțin sisteme și obiceiuri care le cauzează suferință. De exemplu, resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.”
Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, declară că viziunea sa este combaterea ceea ce el numește „speciism”. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, cred că inteligența artificială poate dezvălui secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, afirmă el.
