Când ne gândim la tehnologia care modelează viitorul, inteligența artificială pare să fie cuvântul-cheie. Investitorii curg spre acest domeniu, marile companii îndreaptă resursele către AI, iar acțiunile legate de inteligența artificială ating cote uimitoare la bursă. Însă, potrivit unor experți economici, această euforie ascunde un risc semnificativ: crearea unei bule speculative mai ample și mai periculoase decât criza dot-com din anii 2000.
Economistul Torsten Slok de la Apollo Global Management avertizează că boom-ul AI este deja mai intens și mai nesustenabil decât fenomenul anterior al companiilor de internet din perioada premergătoare prăbușirii dot-com. Analizele sale sugerează că, în ciuda inovării, piața este afectată de o supraevaluare care ar putea avea consecințe grave pentru atât economie, cât și tehnologie.
La sfârșitul anilor ’90, firmele din domeniul online, de la cele de comerț electronic la furnizorii de conținut digital, atrageau capital într-un ritm accelerat. Majoritatea nu aveau venituri solide, însă promisiunea internetului era suficientă pentru a susține optimismul. Totul s-a încheiat brusc în 2000, când bula dot-com s-a rupt, ștergând trilioane de dolari din piață și ducând la prăbușirea a sute de startup-uri.
Torsten Slok afirmă că, în prezent, raporturile preț/profit (P/E ratio) ale unor companii din domeniul AI – în special Nvidia, Microsoft sau Meta – sunt mai ridicate decât maximele atinse în 2000. Practic, investitorii plătesc astăzi mai mult pentru fiecare dolar de profit estimat în viitor, ceea ce denotă un optimism excesiv.
Indicele S&P 500, analizat la intervale de cinci ani, arată clar: maximele din 2020 și 2025 sunt comparabile, sau chiar mai abrupte decât cel din 2000. Mai grav este că doar câteva companii contribuie decisiv la aceste creșteri, creând o dependență riscantă față de un grup restrâns de giganți tehnologici.
O piață alimentată de iluzii?
Un raport preț/profit ridicat reflectă încrederea în capacitatea unei companii de a genera profit substanțial pe viitor. Dar când aceste valori ating niveluri istorice, fără o susținere consistentă din partea veniturilor, există motive să suspectezi o bulă speculativă.
În 2025, companii precum Apple, Amazon, Google (Alphabet) și Tesla conduc creșterea bursieră. Toate își plasează mari speranțe în AI, fie că este vorba despre dezvoltarea de procesoare, servicii cloud, sau interfețe conversaționale. Cu toate acestea, veniturile generate din aceste inițiative sunt încă în stadii incipiente.
Diferența dintre aceste companii și restul pieței este enormă. Această discrepanță sugerează că investitorii s-au detașat de realitățile economice și pariază mai degrabă pe hype decât pe rezultate concrete. Deja observăm mișcări riscante: Microsoft a concediat 9.000 de angajați pentru a acoperi investiții de 80 de miliarde de dolari în infrastructura AI. Meta construiește centre de date de peste 60 de miliarde de dolari, iar Amazon anunță viitorul său bazat pe agenți AI.
Când realitatea va cere dovada: ce urmează după euforie
Pe termen scurt, aceste investiții pot părea justificabile: AI îmbunătățește productivitatea, automatizează procese și promite inovații în sănătate, educație și comerț. Pe termen lung, însă, întrebarea crucială este: câte dintre aceste companii vor reuși să transforme AI într-un model de business sustenabil?
Robin Li, CEO-ul Baidu, estimează că doar 1% dintre startup-urile AI vor supraviețui unei eventuale prăbușiri. Aceasta implică că, în ciuda entuziasmului, piața va trebui să se debaraseze de proiectele nesustenabile și să facă loc soluțiilor cu un impact real. Li crede că acest „șoc” ar putea aduce un echilibru necesar și ar filtra doar inițiativele cu valoare economică demonstrabilă.
În același timp, companii precum OpenAI dezvoltă instrumente revoluționare, de la browsere web gestionate prin inteligență artificială până la modele conversaționale complexe. Dar dacă adoptarea pe larg nu se produce suficient de rapid, chiar aceste inițiative pot ajunge într-un impas financiar. Într-un mediu cu costuri operaționale uriașe, lipsa veniturilor directe poate deveni un factor major de vulnerabilitate.
Concluzie: vis sau avertisment?
Inteligența artificială este o realitate, dar entuziasmul care o înconjoară poate deveni o armă cu două tăișuri. Pe o parte, oferă oportunități uriașe pentru progres. Pe de altă parte, creează o iluzie colectivă care va trebui, în cele din urmă, confruntată cu realitatea.
Dacă aveți investiții în sectorul tehnologic sau pur și simplu urmăriți cu interes evoluția inteligenței artificiale, amintiți-vă că istoria are obiceiul de a se repeta. Ce a fost o dată dot-com, s-ar putea numi în curând AI-com. Și, ca de obicei, cei care rămân lucizi în fața euforiei generale au cele mai multe șanse să iasă câștigători.
