Agenția Standard & Poor’s a evaluat pozitiv primele măsuri de austeritate ale guvernului român, împiedicând România să ajungă la statutul de „junk”. Evaluatorii au considerat efortul fiscal drept cel mai consistent din perioada post-criză financiară internațională.
Cu toate acestea, persistă riscul ca problemele economice și politice să afecteze planurile guvernamentale, din cauza fragilității coaliției la putere. Strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne neclară. Rotatia de la conducerea guvernamentală, între PNL și PSD, va avea loc în anul viitor.
Agenția de evaluare financiară menține ratingul României la „BBB-/A-3” pe termen scurt și lung, atât în valută străină, cât și locală.
Ce înseamnă ratingul „BBB-”
Ratingul „BBB-” indică o situație financiară precară care ar putea afecta capacitatea țării de a-și onora obligațiile financiare. În perspectivă economică, aceasta va duce la un cost mai mare al împrumuturilor.
Conform agențiilor Fitch, Moody’s și Standard & Poor’s, România se situează pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, înaintea statutului de „junk”.
În urmă a 10 zile, premierul și ministrul Finanțelor au avut o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanții Standard & Poor’s.
Impactul măsurilor de austeritate
FOTO – Alexandra Pandrea
Măsurile fiscale implementate de guvernul român au un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% în 2026. Acestea ar putea reduce deficitul bugetar sub 7,7% din PIB în 2025 și 6,4% în 2026, față de 9,3% din 2024. Cu toate acestea, previziunile de creștere economică sunt modeste, la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, ceea ce denotă o încetinire a economiei.
România va menține, cel mai probabil, cea mai ridicată inflație din Europa Centrală și de Est, având potențialul să crească peste 9% în lunile viitoare, influențată de prețurile la energie și alte factori economici.
Băncii Centrale îi revine sarcina de a menține stabilitatea monetară, în ciuda reducerii creșterii economice. Deficitele de cont curent previzionate (în medie de 7,5% din PIB până în 2028) sunt mari, dar o posibilă înăsprire fiscală ar putea contribui la reducerea lor. Reforma fiscală ar putea cataliza deblocarea de fonduri UE de 44 de miliarde de euro.
Sursa Foto: Shutterstock | Mediafax Foto: Alexandra Pandrea
