Simbolul „@”, utilizat frecvent în adresele de email și menționări, nu este o invenție modernă. Istoria sa se întinde până în secolul al XVI-lea, unii cercetători susținând chiar că-i pot fi urmărite origini în manuscrisele medievale încă din secolul al VI-lea.
Inițial, acest simbol era o simplă prescurtare manuală, concepută pentru a economisi timp și spațiu în documente. Primele utilizări documentate ale simbolului apar în 1536, într-o scrisoare a unui negustor florentin, Francesco Lapi. În acest context, „@” desemna „pentru prețul de”, fiind utilizat pentru a nota prețul unitar într-o tranzacție („14 lămâi @ 10 ducați”).
O invenție născută din necesitate
Deși scrisoarea din 1536 reprezintă cea mai veche utilizare cunoscută a simbolului „@”, originile sale ar putea fi chiar mai vechi. Unele teorii sugerează că călugării medievali, obosiți de copiatul neobosit al manuscriselor, au căutat modalități de a scurta cuvintele frecvente. Astfel, cuvântul latin „ad” (adică „la”) ar fi fost prescurtat într-un „a” cu o coadă, asemeni simbolului actual.
O altă teorie o leagă de scribii francezi, care ar fi modificat litera „a” pentru a include terminația „à” (adică „la”), astfel încât să evite ridicarea stiloului de pe pergament. Această preocupare pentru economie a dus la crearea unui simbol indispensabil astăzi.
Reînvierea simbolului în era digitală
După ce a pierdut treptat din importanță în corespondența comercială, simbolul „@” a fost readus în prim-plan în 1971. Informaticianul american Ray Tomlinson căuta o modalitate de a trimite mesaje între computerele conectate la rețeaua Arpanet, precursorul internetului.
Tomlinson avea nevoie de un caracter special pentru a separa numele utilizatorului de numele calculatorului. Simbolul „@” s-a dovedit perfect: era rar folosit în limbajele de programare și deja avea semnificația de „la”. Astfel a apărut formatul clasic al adresei de email: nume@calculator.
„Căutam un simbol puțin utilizat, iar „@” părea ideal. Ar fi putut fi un semn de exclamare sau egal, dar nu ar fi avut același sens”, a explicat Tomlinson într-un interviu pentru Smithsonian.
Astăzi, „@” este omniprezent: îl folosim în adresele de email, pe platformele de socializare, în aplicații de mesagerie și chiar în marketing. Ceea ce a început ca o prescurtare pragmatică s-a transformat într-un element fundamental al comunicării moderne, un exemplu de idee care rezistă timpului.
