Oficialul a evidențiat că zona afectată recent este împădurită în proporție semnificativă, peste 90%, însă această acoperire forestieră nu a fost suficientă pentru a stopa efectele ploilor abundente.
„Pădurea poate absorbi între 20% și 50% din precipitații, însă, la un debit de 79 l/mp, orice vegetație ar fi fost depășită. Avem nevoie de infrastructură – diguri, baraje, canale de drenaj – nu doar de păduri”, a precizat Buzoianu, la Digi24.
Aceasta a criticat pierderea a peste 350 de milioane de euro din fonduri europene, bani care puteau fi alocați pentru lucrări de protecție împotriva inundațiilor: „S-au promis 500 de kilometri de diguri, 13 baraje, 13 canale de drenaj. Doar unul este în curs de finalizare. Fenomenele extreme afectează comunități expuse tot mai frecvent la inundații, tot mai severe. Și aveți nevoie de o infrastructură care să prevină sau să atenueze aceste inundații.”
De asemenea, ministrul a ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea unor construcții afectate de inundații: „Am discutat cu specialiștii și aceștia mi-au spus că o parte dintre locuințe sunt construite chiar în zona inundabilă. Trebuie să aflăm care a permis construcțiile respective și dacă autorizațiile au fost eliberate legal.”
În ceea ce privește informarea populației, ministrul a reamintit că hărțile de risc la inundații sunt publice și pot fi consultate online pe site-ul Administrației Naționale „Apele Române”.
„Trebuie să avem un sistem prin care oamenii să poată verifica dacă terenul pe care doresc să construiască este afectat de riscul de inundații. Trebuie să fim pregătiți pentru viitor – indiferent dacă vorbim despre inundații sau despre secetă în sudul țării”, a concluzionat ministrul.
