Publicația Gândul a discutat încă din iulie despre măsurile prin care companiile multinaționale ar putea fi împiedicate să își externalizeze profiturile. Jurnalul a solicitat atunci poziția prim-ministrului Ilie Bolojan. Acesta a răspuns că toate societățile, indiferent de capital, ar trebui tratate la fel. Cu o lună mai târziu, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a adoptat o abordare diferită, aplicând direct măsuri fiscale multinaționalelor, într-un ton mult mai ferm decât cel al șefului său.
La data de 11 iulie, premierul Bolojan a fost întrebat de Gândul despre impozitarea multinaționalelor. Acesta a declarat că ideea necesită o documentare detaliată cu specialiștii, exprimând precauție în abordare. De asemenea, a menționat că investițiile locale și străine ar trebui tratate similar.
„O componentă importantă a ANAF este evaluarea prețurilor de transfer, dar aceasta trebuie analizată temeinic împreună cu specialiști. Toate societățile, indiferent de capital, românești sau străine, trebuie tratate cu echitate, în condiții de concurență loială”, a declarat Bolojan la acel moment.
O lună mai târziu, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat un nou proiect de lege care modifică substanțial modul de impozitare a marilor companii. De fapt, acest plan este existent de ceva timp, fiind conservat din 2023, în arhivele Camerei Deputaților.
În noul proiect nu se mai ține cont de cifra de afaceri, ci se atacă direct fluxurile de profit către alte jurisdicții prin plăți către entități afiliate. Ministrul susține că această metodă este similară cu cea aplicată în Statele Unite și că ar putea genera până la 2 miliarde de lei venituri pentru buget.
“Dorim să schimbăm abordarea de la impozitarea cifrei de afaceri a multinaționalelor, care limitează creșterea economică și investițiile, către o reglementare care vizează direct modalitățile de transfer al profiturilor către alte state”, a anunțat Nazare, de la sediul Guvernului.
În ce direcție se orientează investitorii?
În ciuda obiectivului oficial de creștere a veniturilor bugetare și de combatere a externalizării profiturilor, investitorii percepe diferit implicațiile acestor măsuri. O situație mai confuză pentru investitori este generată de pozițiile contradictorii ale prim-ministrului și ministrului finanțelor.
Pentru investitori, aceste schimbări radicale nu privesc doar taxele, ci și predictibilitatea. Un guvern care adoptă o poziție fermă într-o perioadă scurtă de timp poate genera incertitudine în rândul investitorilor, care se vor întreba dacă merită să continue investițiile în contextul schimbării abordării.
Proiectul, în aşteptare în Parlament
Persoanele care consideră că această inițiativă este nouă ar trebui să consulte arhivele Parlamentului. În octombrie 2023, un grup de parlamentari au depus un proiect de lege similar: eliminarea posibilității de deducere a cheltuielilor de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi substanțiale – 200% din valoarea deductibilă.
Senatul a adoptat proiectul în decembrie 2023, apoi acesta a ajuns la Camera Deputaților, fără rezultate. Un fapt remarcabil este că președintele comisiei care ar fi trebuit să dezbată propunerea face parte din grupul de inițiatori.
Opinii divergente în PNL
Printre semnatarilor proiectului se numără și liberalul Florin Roman, care a propus amendamente la primul pachet fiscal al prim-ministrului Bolojan.
Unul dintre amendamente solicita ca toate cheltuielile cu servicii prestate de entități afiliate din străinătate (considerate tranzacții artificiale) să fie nedeductibile fiscal, penalizate cu o amendă de 200% din suma dedusă.
Amendamentul lui Roman a fost respins, ceea ce ridică o întrebare despre consecvența abordării politice.
Noua strategie fiscală propusă de Guvern
Guvernul a lansat un nou proiect de lege pentru a reglementa impozitarea companiilor multinaționale. Documentul propune o reformă a sistemului actual de impozitare, în conformitate cu practica utilizată și în alte state.
Noua strategie prevede deducțiuni limitate pentru diverse categorii de cheltuieli, dar cu o cota de impozitare suplimentară pentru ceea ce depășește o anumită valoare.
- drepturi de proprietate intelectuală;
- management;
- consultanță;
- dobânzi.
Argumentul pentru această modificare este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale, prin împiedicarea companiilor de a transfera profiturile în afara țării.
Dacă proiectul va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro.
Încă rămâne o întrebare în suspens: cine reflectă interesul investitorilor – premierul sau ministrul finanțelor?
Fotografii/video: Mediafax + Shutterstock
