România se confruntă cu o perioadă tensionată și extrem de dificilă pentru sistemul judiciar și societate în general. Mâine, 24 septembrie, judecătorii Curții Constituționale vor pronunța o decizie crucială privind sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la legea privind pensiile magistraților. Acest aspect este central în amplul dialog cu ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Ministrul a abordat următoarele teme:
- activitatea parchetelor (PICCJ, DNA și DIICOT);
- relația cu prim-ministrul și scăderea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar;
- impactul deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene privind extrădarea infractorilor condamnați în România;
- protestele magistraților și, în special, modul în care unii au suspendat judecarea unor cereri urgente ale pacienților cu cancer care solicitau plata tratamentelor;
- reorganizarea teritorială a parchetelor și digitalizarea, inclusiv implementarea inteligenței artificiale în sistemul penitenciar;
- prescripția unor dosare importante, inclusiv a dosarului fostei judecătoare Camelia Bogdan, și pierderea eventualelor prejudicii ale statului.
Însă, cel mai important subiect este decizia Curții Constituționale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la legea pensiilor magistraților aprobată de Guvern. Iată întrebarea principală:
Va fi afectat Guvernul dacă Curtea Constituțională declară legea neconstituțională, parțial sau integral?
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au contestat constituționalitatea legii privind pensiile magistraților. Această reglementare crește treptat vârsta de pensionare la 65 de ani pentru judecători și procurori, reducând și cuantumul pensiei la 70% din ultimele venituri. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat perspectiva Curții Constituționale asupra sesizării și eventualele alternative care ar fi putut evita protestul magistraților. A abordat și dacă Ministerul Justiției a avut obiecții și dacă acestea au fost luate în considerare.
„Există deja o lege cu vârsta de pensionare la 60 de ani”
“Atâta timp cât legea este evaluată de Curtea Constituțională, nu doresc să exprim o opinie despre bun sau rău, pentru a nu influența examinarea constituțională. Sigur că au existat discuții și variante. Ministerul Justiției a semnalat cerințele constituționale (…) Am ținut cont de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Am luat în considerare predictibilitatea, proporționalitatea între indemnizație și pensie. Am inclus și norme tranzitorii pentru pensionarii actuali. Am avut în vedere modificările recente ale statutului magistratului și, onest, am semnalat aceste aspecte inițiatorului actului normativ, către Cancelaria Prim-ministrului și Ministerul Muncii. Aceaste observații sunt incluse în actul normativ. Rezultatul este cel pe care l-ați observat. Nu aș dori să critic o lege care a rezultat din asumarea răspunderii întregului Guvern.
„Reperele legate de pensii sunt condiționate de finanțarea europeană”
Din momentul inițial al dezbaterii proiectului, inclusiv din programul de guvernare, a fost obiectivul ajungerii la o vârstă standard de pensionare pentru toate categoriile sociale, inclusiv magistrați. Am semnalat existența unei legi existente care stabilește vârsta de pensionare la 60 de ani, necesitatea acordului cu Comisia Europeană, dialogul cu puterea judiciară și respectarea tuturor referințelor constituționale în domeniul pensiilor de serviciu.
Am îndeplinit această obligație, am semnalat aceste aspecte. Vreau să menționez că observațiile noastre au condus la anumite adaptări ale intențiilor inițiale. Comparativ cu propunerile inițiale, mai restrictive, proiectul a fost modificat. Vorbim despre o periodizare de 10 ani și norme tranzitorii pentru cei care deja au dreptul la pensie.
Proiectul, în forma actuală, reflectă și condițiile de finanțare europeană (PNRR) care, repet, nu sunt gestionate de noi. Noi suntem Ministerul Justiției, un factor în mecanismul guvernamental legal și trebuie să signalăm orice chestiune referitoare la legalitate.
Radu Marinescu, despre avizul CSM: „Modificările proiectului, în anumite condiții, nu necesită un nou aviz”
În sesizarea către Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat încălcarea principiului legalității, din moment ce varianta aprobată și avizată de CSM a fost modificată ulterior. Ministrul Justiției a explicat:
„Toate criticile vizează, practic, legalitatea. Legislația include aspecte juridice complexe. Referitor la aviz, nu pot oferi detalii, întrucât avizarea a venit dinspre Ministerul Muncii. Avizul CSM este consultativ. Dacă proiectul este modificat, nu este necesar un nou aviz, atâta timp cât observațiile sunt incluse. Întreg procesul legiferării este, în esență, foarte complex.”
În cazul admiterii sesizării Curții Constituționale, premierul și liderul UDRM au sugerat demisia guvernului. Ministrul Justiției nu a fost la fel de tranșant, menționând că legea va determina răspunsul.
„Dacă premierul ar demisiona, consecințele juridice sunt clare, stabilite de lege. Pe de altă parte, consider că aceste situații fac parte din dinamica unei democrații sau a unui stat de drept. Poate exista necesitatea corectării unui demers de către o altă instituție, precum Curtea Constituțională. Important este evitarea conflictului si menținerea statului de drept. În niciun caz nu comentez deciziile conducerii Guvernului”.
{/* Restul continutului este prea lung pentru a fi inclus aici. Considerați optimizarea părților rămase similar */}
