Ouă prăjite la micul dejun. FOTO: © Woldee | Dreamstime.com
Câte ouă reprezintă un consum excesiv? Un cercetător de la Harvard a realizat un experiment extrem, pe propria persoană, iar concluziile sunt surprinzătoare.
Specialistul Nick Norwitz de la Harvard este implicat în studiul nutriției de mulți ani. În 2021, a obținut titlul de doctor în metabolism la Universitatea Oxford. Se axează pe colesterol și efectele dietei ketogenice – o alimentație cu conținut foarte scăzut de carbohidrați și bogată în grăsimi. În prezent, se află în centrul atenției datorită unui experiment neobișnuit pe propriul corp. Cercetătorul a publicat pe canalul său de YouTube un videoclip intitulat: „Am consumat 720 de ouă într-o lună. Iată ce s-a întâmplat cu nivelul colesterolului meu”, scrie Westdeutsche Allgemeine Zeitung.
720 de ouă într-o lună
Nick Norwitz a consumat 24 de ouă în fiecare zi, timp de o lună – un aport estimat de colesterol de 133.200 miligrame în total în cele 30 de zile.
Rezultatele au contrazis ipotezele clasice: conform cercetătorului, nivelul colesterolului său a rămas stabil, în ciuda creșterii de peste cinci ori a colesterolului din alimentație. Acesta a dorit să demonstreze că ouăle sunt eronat considerate o sursă nesănătoasă de colesterol.
Rezultat neașteptat: „Nivelul colesterolului LDL s-a redus”
De ce ouăle și colesterolul au o reputație negativă? Potrivit lui Norwitz, colesterolul este vital pentru organism: componentă principală a membranei celulare și implicat în multiple procese metabolice. O persoană sănătoasă are în corp aproximativ 140 de grame de colesterol. Totuși, un nivel excesiv poate provoca probleme, deoarece suprasolicitarea poate duce la acumularea de grăsimi în artere, crescând riscul de boli cardiovasculare, infarct miocardic și accident vascular cerebral.
În cadrul experimentului, cercetătorul s-a concentrat pe colesterolul LDL, adesea denumit colesterol „rău”.
Rezultatele l-au uimit: „Colesterolul meu LDL a scăzut cu două procente în primele două săptămâni și apoi cu alte 18 procente în săptămâna următoare”.
Interacțiunea dintre LDL și HDL („colesterolul bun”) este esențială, conform lui Norwitz: deși LDL este considerat colesterol „dăunător” din cauza tendinței de a favoriza depuneri în artere, acesta are și funcții importante, precum repararea țesuturilor. HDL, în schimb, stimulează eliminarea excesului de LDL din artere și ajută la descompunerea lipidelor din sânge. Un nivel mai ridicat de LDL poate sprijini dezvoltarea masei musculare – colesterolul are o compoziție mai complexă decât se crede.
Studiile validatează rezultatele
Studiile moderne susțin ipoteza cercetătorului de la Harvard: specialiștii afirmă acum că modul de alimentație are doar o influență redusă asupra nivelului de colesterol.
Conform revistei germane Focus, factorii genetici sunt de o importanță mult mai mare.
De exemplu, receptorii LDL din ficat joacă un rol central în controlul nivelului colesterolului din sânge.
Ouă prăjite la micul dejun. FOTO: © Woldee | Dreamstime.com
