Tranziția spre eco-friendly reprezintă o investiție, însă lipsa acesteia poate avea costuri mult mai mari, a afirmat ministra Mediului, Diana Buzoianu, la Consiliul de Mediu organizat marți la Luxemburg.
În inaugurarea întâlnirii, Diana Buzoianu a evidențiat importanța Strategiei europene pentru apă ca instrument esențial pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru protejarea unei resurse vitale pentru viață și economie: „Adaptarea la noile condiții climatice trebuie să plece de la apă — resursa indispensabilă pentru existență, economie și securitate alimentară. Administrarea responsabilă, echitabilă și durabilă a resurselor de apă este esențială. Pentru a realiza acest lucru, susținem finanțarea proiectelor de infrastructură hidraulică, inclusiv prin fonduri europene. În ultimele luni, am depus eforturi la Ministerul Mediului pentru a salva proiecte de apă și canalizare în valoare de miliarde, care beneficiază de suportul Fondului pentru Mediu. Continuăm să identificăm resurse și la nivel european. România susține o abordare integrată, care leagă strategia europeană de planul de adaptare la schimbările climatice și de Politica Agricolă Comună.”
În privința pregătirii poziției Uniunii Europene pentru Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30), programată în noiembrie la Belém, Brazilia, Diana Buzoianu a pledat pentru un angajament internațional reînnoit, bazat pe contribuții concrete și măsuri de implementare.
„Tranziția verde implică costuri, însă evitarea acesteia poate avea consecințe mult mai grave. România sprijină o abordare echilibrată, care unește fondurile publice cu investițiile private, promovează inovația și extinde baza globală de contribuitori. Aceasta reprezintă singura strategie realistă pentru a menține încrederea cetățenilor și competitivitatea pieței europene. La final, COP30 nu trebuie să fie doar o serie de discursuri. Trebuie să devină momentul în care trecem de la angajamente la implementare, de la declarații la rezultate”, a afirmat Buzoianu.
Totodată, în cadrul discuției despre Pactul European pentru Oceane, România a susținut includerea regiunii Mării Negre ca prioritate strategică a Uniunii Europene. „Pactul oferă o viziune de ansamblu despre modul în care economia albastră poate deveni un motor pentru inovare și dezvoltare durabilă. Pentru România, aceasta înseamnă investiții în porturi ecologice, infrastructură modernizată, cercetare marină și locuri de muncă moderne pentru comunitățile de coastă. Marea Neagră poate și trebuie să devină o zonă de oportunități, nu doar o frontieră a Europei. În plus, Pactul European pentru Oceane trebuie să fie mai mult decât un document – trebuie să fie un angajament comun pentru regenerare și colaborare”, a explicat ministra.
Pentru atingerea stării de ecosistem marin în stare bună, România consideră esențiale: metodologii științifice solide pentru evaluarea corectă a stării ecosistemelor marine, sisteme integrate de monitorizare care combină observațiile tradiționale cu tehnologii moderne, inclusiv date satelitare, investiții importante în cercetare, protecția mediului marin și cooperare regională și internațională.
