Summitul Asiei de Est reprezintă un forum regional între Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est și principalii parteneri din zona, precum Australia, China, India, Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Rusia și Statele Unite, pentru discuții despre provocările politice, de securitate și economice.
„Astăzi trebuie să ne reînnoim scopurile comune, să reafirmăm obiectivele, și să promovăm principiile unui angajament orientat spre viitor”, a afirmat Anwar în discursul de deschidere. „Susținem dialogul în detrimentul coerciunii… și cooperarea în locul confruntărilor. Ne reafirmăm poziția privind pacea și securitatea globală, multilateralismul și respectarea dreptului internațional”.
Summitul are loc după plecarea președintelui american Donald Trump spre Japonia luni dimineață, după participarea sa la întâlnirile ASEAN din weekend. Duminică, Trump a semnat mai multe acorduri economice cu Malaysia, Thailanda și Cambodgia, ca parte a eforturilor Washingtonului de consolidare a relațiilor comerciale și de acces la resurse minerale esențiale, în încercarea de a reduce dependența față de China, conform AP.
De asemenea, Trump a participat la o ceremonie care a marcat extinderea oficială a armistițiului dintre Cambodgia și Thailanda, la care SUA au contribuit la începutul acestui an.
Experții consideră că tensiunile din Marea Chinei de Sud, reziliența lanțurilor de aprovizionare regionale și răspunsul ASEAN la crizele interne, precum conflictul prelungit din Myanmar, vor fi principalele teme ale discuțiilor din cadrul summiturui din Asia de Est.
Prioritățile delegației SUA
Reprezentanța Statelor Unite va accentua libertatea de navigație, securitatea economică și o strategie tranzacțională în alianțe și comerț, promovând SUA ca partener de încredere pentru stabilitatea Indo-Pacificului, a explicat Ilango Karuppannan, fost ambasador al Malaeziei și cercetător senior la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore.
Pe de altă parte, China, reprezentată de premierul Li Qiang, va sublinia suveranitatea, neintervenția și avantajele conectivității prin proiecte precum inițiativa Belt and Road și alte programe regionale, a menționat el.
„Rivalitatea dintre cele două părți va constitui contextul pentru toate celelalte discuții – de la securitate la comerț”, însă se așteaptă ca ASEAN să rămână neutru, concentrându-se pe cooperare regională, fără a adopta poziții ferme, a declarat Ilango.
„Cel de-al 20-lea summit al Asiei de Est va fi rememorat pentru semnarea acordului de pace și pentru recalibrarea relațiilor comerciale ale SUA cu Asia de Sud-Est”, a adăugat el.
Anwar, în discursul său, a reunit laude pentru planul lui Trump de soluționare a conflictului din Gaza, dar a subliniat necesitatea unor eforturi suplimentare pentru o rezolvare politică echitabilă și durabilă pentru populația palestiniană.
El și-a exprimat preocuparea față de recentele lansări de rachete balistice de către Coreea de Nord și a făcut apel la implicare internațională.
„Odată ce solicităm implicarea în toate domeniile, de la Gaza la Ucraina și Myanmar, nu trebuie să excludem participarea Coreei de Nord”, a spus el.
Referitor la Myanmar, el a menționat că ASEAN respectă acordul său din 2021, bazat pe cinci puncte, pentru pace și dialog, în efortul de a rezolva războiul civil declanșat de preluarea puterii de către armată în 2021. Nu a menționat planurile Myanmar pentru alegeri generale, însă a spus că luptările s-au diminuat și că angajamentul trebuie menținut.
Tensiuni teritoriale în Marea Chinei de Sud
Anwar a mai afirmat că disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud trebuie soluționate în cadrul ASEAN și al partenerilor regionali, fiind negociat un „Cod de conduită” pentru reglementarea comportamentului în ruta maritimă disputată. El a avertizat asupra riscului escaladării tensiunilor din cauza presiunilor externe și a îndemnat părțile să respecte dreptul internațional.
Anterior, membrii ASEAN și cinci parteneri – China, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă – au participat la un summit al liderilor Parteneriatului Economic Regional cuprinzător, primul de la semnarea acordului de liber schimb în 2020. Acesta acoperă aproximativ o treime din PIB-ul mondial și urmărește promovarea integrării economice și consolidarea lanțurilor de aprovizionare.
Într-o declarație comună, liderii RCEP au menționat că parteneriatul poate întări reziliența economică a regiunii în fața incertitudinilor globale. Ei și-au reafirmat angajamentul față de multilateralism și s-au angajat să pună în aplicare eficient acordul și reformele interne.
RCEP reprezintă o „protecție practică” împotriva șocurilor tarifare din SUA, a specificat Doris Liew, economist specializat în dezvoltarea Asiei de Sud-Est. Deși prevederile acordului sunt vagi și mai puțin robuste comparativ cu alte blocuri comerciale regionale, parteneriatul poate diversifica coșul comercial și reduce vulnerabilitatea față de acțiunile unilaterale ale SUA.
