În timp ce Germania anunță o creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu a luat încă o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, în special, două ritmuri totale diferite în reacția la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a atins aproximativ 2.200 de euro lunar, în timp ce în România salariul brut lunar este de circa 800 de euro.
Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit pentru discutarea măsurilor privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a stabilit un singur acord: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei zilnic, începând cu 1 ianuarie 2026. În ceea ce privește salariul minim brut, acesta rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei, fără alte modificări.
„Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul actual”, conform comunicatului Guvernului.
Conferință de presă comună susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (în imagine) și Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie, implementare și simplificare, la Palatul Victoria din București, marți, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Sindicatele au venit cu diverse propuneri de calcul, indicând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, menționând presiuni asupra costurilor de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a decis să amâne, pentru moment, luarea unei decizii.
Ce face Germania
În acest interval, Guvernul Germaniei a stabilit o creștere a salariului minim, care în prezent este de 12,82 euro pe oră, urmând să crească la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. În anii următori, salariul minim va ajunge la 14,60 euro din 2027.
27 august 2025, Moldova, Chișinău: Cancelarul german Friedrich Merz susține o conferință de presă la palatul prezidențial, de ziua a 34-a a Independenței Republicii sovietice. Fotografie: Kay Nietfeld/dpa
Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a afirmat că decizia aduce „mai multă echitate și recunoaștere pentru cei care asigură funcționarea zilnică a țării noastre”. Guvernul german a recunoscut că vor apărea mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”.
România versus Germania
Comparativ, Germania operează dintr-o poziție de putere economică și stabilitate politică. Creșterea salariului minim este planificată din timp, negociată între sindicate, patronate și stat, apoi implementată treptat. România pare, în schimb, blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, precum majorarea tichetelor de masă, în detrimentul unei reforme salariale definitive.
Diferența dintre cele două abordări reflectă și modelele de stat respective. Germania, un stat protector, care își crește nivelul social prin majorarea veniturilor și astfel întărește economia internă, și România, care ezită să mărească salariul minim, deși, din perspectivă bugetară, acest lucru ar fi benefic.
La Berlin, salariul minim va crește cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă etapă de consultări „până la sfârșitul lunii noiembrie”. În timp ce Germania oferă o direcție clară, România doar păstrează speranța unei decizii.
România continuă să avanseze lent, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile importante. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta.
RECOMANDAREA AUTORULUI
Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie concretă privind salariul minim. În schimb, s-a convenit asupra majorării tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei.
TABEL | Ce salariu trebuie să ai pentru a fi considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
