În activitatea comercială contemporană, în special în mediul online, este frecvent întâlnită practica afișării simultane a prețului de vânzare și așa-numitului „PRP” – prețul recomandat de producător. Deși această abordare poate părea nevinovată la prima vedere, ea poate genera probleme juridice complexe, fiind interpretată diferit de autoritățile de control și instanțe. În acest context, este crucială o analiză atentă, fundamentată pe prevederile legale, pentru a evita riscurile de sancționare.
Un exemplu relevant îl reprezintă cazul soluționat de echipa D&B David și Baias într-un litigiu recent, în care instanța de fond a respins plângerea contravențională formulată împotriva unei sancțiuni aplicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor („ANPC”) pentru afișarea PRP. Curtea a stabilit că, atât timp cât prețul recomandat este menționat strict ca o comparație de preț, cu precizarea clară că nu reprezintă prețul de vânzare, această practică nu poate fi considerată înșelătoare conform legislației europene.
Conform prevederilor Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale înșelătoare, orice informație care induce în eroare consumatorul în privința prețului real al unui produs poate fi sancționată contravențional, cu amenzi între 20.000 și 100.000 lei. În plus, Ordinul ANPC nr. 182/2023 impune comercianților să ofere informații clare, precise și care să nu dea impresia unei reduceri fictive, întărind cadrul legal de protecție a consumatorilor.
Așadar, utilizarea prețului recomandat de producător (PRP) trebuie să respecte anumite condiții fundamentale pentru a nu fi interpretată ca practică comercială înșelătoare.
Deși PRP are în esență un caracter informativ, modul de utilizare în comunicarea comercială poate genera riscuri legale semnificative. În conformitate cu Legea nr. 363/2007, afișarea PRP poate fi considerată practică ilicită dacă creează perceptia unei reduceri fictive de preț. Aceasta este susținută și de practica recentă a ANPC, care a început să penalizeze comercianții ce evidențiază diferența dintre prețul de vânzare și PRP ca instrument de marketing, fără a reflecta o reducere reală, efectivă și verificabilă.
În acest context, utilizarea PRP devine problematică din punct de vedere juridic, deoarece poate influența în mod injust decizia de cumpărare a consumatorului, afectând transparența și echilibrul în relația comercială. Astfel, este vital ca operatorii economici să acorde o atenție deosebită modului de prezentare a prețurilor pentru a evita eventualele riscuri legale.
În primul rând, se subliniază clar că prețul recomandat de producător (PRP) nu reprezintă, din punct de vedere legal, o reducere de preț și, prin urmare, nu trebuie interpretat ca atare în materialele de promovare. Comercianții sunt obligați să indice în mod transparent și lipsit de ambiguitate natura acestui preț, respectiv că reprezintă o estimare transmisă de furnizor cu privire la valoarea de piață a produsului. PRP trebuie prezentat doar ca o comparație de prețuri, fără a induce ideea unor oferte speciale sau campanii promoționale.
În al doilea rând, este crucial ca rolul PRP să fie clarificat într-un mod vizibil, echitabil și în concordanță cu principiile de transparență comercială. În acest sens, se recomandă evitarea evidențierii vizuale prin diferențe de culoare, font sau dimensiune față de prețul de vânzare, deoarece o astfel de prezentare poate crea false impresii de reducere de preț.
De asemenea, trebuie evitate termeni precum „preț redus”, „promoție” sau „ofertă” în cazul în care nu există o reducere efectivă, documentată, conform cerințelor legale. Utilizarea acestor expresii în mod nejustificat poate fi considerată informare înșelătoare, cu consecințe juridice corespunzătoare.
În cazul în care PRP este comunicat de producător, este esențial ca sursa acestuia să fie documentată în mod corespunzător, pentru a permite verificarea originii și caracterului estimativ al prețului. Această documentare contribuie la sporirea transparenței și la evitarea sancțiunilor din partea autorităților de control.
În al treilea rând, interpretarea și aplicarea legislației referitoare la protecția consumatorului se bazează pe figura juridică a „consumatorului mediu”, definit ca fiind o persoană rezonabilă, informată și atentă, care analizează cu discernământ informațiile comerciale primite.
Este important de menționat că responsabilitatea juridică nu revine exclusiv comerciantului. Deși operatorii trebuie să furnizeze informații clare și conforme cu legislația, consumatorul are și o responsabilitate activă în evaluarea ofertei, fiind recomandată o lectură atentă și interpretarea corectă a elementelor de marketing, inclusiv a prețului recomandat de producător (PRP), care, dacă este prezentat corect, reprezintă doar o estimare orientativă.
Într-un mediu de afaceri dinamic, educația consumatorului devine un instrument de protecție suplimentar. Înțelegerea diferenței dintre prețul de vânzare și PRP, precum și capacitatea de a identifica o reducere reală, contribuie la echilibrarea relației comerciale și reducerea riscului de confuzie.
Astfel, protecția consumatorilor trebuie să fie un proces complementar, în care atât comercianții, cât și consumatorii, au responsabilități reciproce. O abordare echilibrată, care asocia legislația și informarea corectă, asigură un mediu comercial transparent, echitabil și durabil.
Concluzia relevă că responsabilitatea operatorului economic nu se limitează la respectarea formală a legii, ci implică o conduită comercială deschisă și corectă. În contextul reglementărilor tot mai stricte, conformitatea cu legislația în domeniul protecției consumatorului reprezintă fundamentul sustenabilității activității economice.
Experiența acumulată de echipa D&B David și Baias în gestionarea litigiilor generate de controalele autorităților din domeniu evidențiază importanța unei strategii juridice solide, în condițiile unui număr semnificativ de dosare active, acoperind sectoare precum retail, comerț electronic și bunuri de larg consum (FMCG).
Aceste dosare vizează, în mare măsură, contestarea proceselor-verbale de constatare și sancționare, inclusiv amenzi de până la 50.000 lei, precum și măsuri administrative cu impact major asupra activității, precum suspendarea temporară sau închiderea unităților pentru perioade între șase și doisprezece luni. În acest context, o strategie juridică bine fundamentată este esențială pentru protejarea intereselor comercianților și asigurarea continuității operaționale.
Colaborarea cu echipa D&B oferă acces la o structură multidisciplinară, formată din avocați specializați în litigii administrative și consultanți cu experiență în domeniul reglementării și conformității, în special pentru sectoarele reglementate de legislația privind protecția consumatorilor. Această abordare integrată asigură formularea unor apărări solide și adaptate specificului fiecărui caz, contribuind la obținerea unor soluții favorabile în instanță și la protejarea reputației comerciale.
Prin activitatea desfășurată constant în acest domeniu, D&B David și Baias reafirmă angajamentul față de respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și echitate în aplicarea sancțiunilor, precum și în apărarea drepturilor comercianților în fața măsurilor restrictive ale autorităților.
Mihaela Cristina Bălășescu, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias
Andreea-Eleonora Roșu, Avocat D&B David și Baias
