Conducătorii coaliției se reunesc din nou, marți la ora 14:00, pentru prima dată după ce grupul PSD a convocat pe Ilie Bolojan în Parlament pentru a oferi explicații în urma retragerii soldaților americani din România. Pe agenda discuțiilor se află reforma pensiilor magistraților, ajustarea sau menținerea salariului minim, reformarea administrației publice și propunerea UDMR de reducere cu 10% a numărului de parlamentari.
La ultimele două întâlniri ale coaliției, Sorin Grindeanu a solicitat formarea unui grup de lucru cu reprezentanți ai magistraților. Propunerea a fost, însă, respinsă de două ori de ceilalți lideri.
Potrivit lui Grindeanu, scopul grupului este dialogul cu magistrații, care vor propune un proiect de lege ce poate fi aprobat sau refuzat de coaliție, „deoarece reprezintă o decizie politică”.
„Cred că mâine, dacă nu chiar astăzi, se împlinesc două săptămâni de la decizia CCR de respingere a acelei legi și de atunci am stagnat. În schimb, termenul de 28 noiembrie rămâne”, a declarat Sorin Grindeanu luni, la Parlament.
În ședința de astăzi, Sorin Grindeanu va relua aceeași propunere.
Data de 28 noiembrie reprezintă termenul limită impus de Comisia Europeană pentru adoptarea reformei pensiilor magistraților. Oficialii guvernamentali au încercat să prelungească termenul, dar fără succes.
În timp ce Grindeanu susține înființarea grupului de lucru, Ilie Bolojan așteaptă motivarea deciziei CCR.
Bolojan, dispus la negocieri privind perioada de tranziție
Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), apropiat de Ilie Bolojan, a afirmat luni că, din discuțiile recente cu premierul, a reieșit disponibilitatea de a negocia perioada de tranziție, dar nu și nivelul pensiei.
„Din conversațiile avute cu prim-ministrul am înțeles că există flexibilitate pentru perioada de tranziție, pentru a depăși cei 10 ani. În ceea ce privește cuantumul, am înțeles că nu”, a spus Abrudean.
În replica, Sorin Grindeanu s-a declarat surprins de faptul că premierul acceptă negocierea prevederilor legii.
„Nu mai trebuie să ne gândim că nu negociem pensii sau alte categorii? Este valabilă această abordare? Mă aflu, de altfel, într-o stare de consternare”, a declarat președintele PSD, referindu-se la întâlnirea cu reprezentanții magistraților, criticate anterior.
Legea declarat neconstituțională de CCR stipula că pensia magistraților nu poate depăși 70% din ultimul salariu net, comparativ cu 80% din salariul brut, cum este în prezent.
De asemenea, proiectul prevedea stabilirea vârstei normale de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, în condițiile în care acum aceștia se pensionează dacă au 25 de ani vechime, în timp ce legea Bolojan indica o vechime de 35 de ani pentru pensionare.
Reforma administrației locale încă nerezolvată
Dezbaterea privind reducerea posturilor în administrația locală și centrală a început în luna august. Liderii coaliției nu au reușit însă să ajungă la un acord. Bolojan solicita reducerea a 13.000 de posturi în administrația locală, în timp ce PSD a refuzat concedierile și a cerut ca primarii să opteze între reducerea posturilor și eficientizarea cheltuielilor.
De asemenea, social-democrații au propus ca reducerea aparatului administrativ local să fie realizată concomitent cu reducerile din administrația centrală.
Săptămâna trecută, liderii coaliției au convenit asupra reducerii cu 10% în administrația centrală. Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării, va prezenta astăzi planul de implementare a reformei de la centru.
Reducerea numărului de parlamentari – trei inițiative legislative
În cursul lunii, Senatul a adoptat tacit un proiect de lege al USR privind reducerea la 300 a numărului total de membri în Parlament. Acesta urmează să fie discutat în Camera Deputaților, for decizional.
UDMR și Minoritățile naționale au amenințat că vor întrerupe colaborarea dacă proiectul care elimină 164 de posturi parlamentare va fi aprobat.
Săptămâna trecută, reprezentanții UDMR au propus o reducere de 10% a numărului de deputați și senatori, iar la nivel de principiu, partenerii au fost de acord. Discuțiile vor continua astăzi.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a evidențiat problemele juridice ale proiectului USR, menționând: „S-a aprobat, în principiu, reducerea cu 10% a numărului de parlamentari, însă forma propusă de USR are anumite deficiențe din punct de vedere legal”.
Sorin Grindeanu a afirmat că PSD sprijină reducerea parlamentarilor și reintroducerea votului uninominal: „Există un referendum în România, din urmă cu 15 ani, ce așteaptă să fie implementat. Susținem limitarea la 300 de parlamentari și exprimarea votului uninominal”, a declarat Grindeanu.
Într-o întâlnire anterioară, premierul Bolojan a solicitat ca legislația privind reducerea parlamentarilor să fie elaborată și semnată de toate partidele din coaliție.
Salariul minim – subiect de controverse în coaliție
Social-democrații solicită majorarea salariului minim, în timp ce premierul Bolojan indică probabilitatea ca această creștere să nu se realizeze.
Sorin Grindeanu a reafirmat că, dacă salariul minim nu va crește, România va intra în procedură de infringement. Decizia finală a fost amânată pentru sfârșitul lunii octombrie, pentru noiembrie.
„Aștept raportul ministrului Finanțelor. De asemenea, trebuie să primească o informare de la comisarul pentru muncă, Roxana Mînzatu, referitoare la consecințele neamăririi salariului minim. Riscul de infringement este real, deoarece am avut angajamente în UE”, a explicat Grindeanu la finalul lunii octombrie.
Deși social-democrații se opun plafonării salariului minim, Ilie Bolojan a menționat într-un interviu că toți liderii coaliției au convenit asupra menținerii salariului la același nivel, dacă salariile sunt plafonate: „Nu cred că salariul minim are rolul de a asigura un confort sporit, dar are efecte. În coaliție, am decis unanim să menținem salariul minim constant, dacă salariile sunt plafonate”.
La finalul ședinței Guvernului din 16 octombrie, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a anunțat că discuțiile privind salariul minim sunt în curs de analiză, iar premierul Bolojan a afirmat că, în principiu, salariul minim nu va fi majorat: „Subiectul este în analiză, iar decizia este de a nu crește salariul minim”.
Pe 29 octombrie, prim-ministrul s-a întâlnit cu patronatele și sindicatele pentru a discuta despre salariul minim. Bolojan a explicat că majorarea salariului minim brut ar genera creșteri automate ale mai multor venituri, din cauza legăturii cu peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, ceea ce ar duce la creșteri în cascadă ale cheltuielilor bugetare, contribuțiilor, indemnizațiilor, sporurilor și alocațiilor.
De asemenea, Bolojan a subliniat că productivitatea muncii în România a crescut cu 5% în acest an, în timp ce salariile au avut o creștere de 9%, ceea ce contribuie la inflație și afectează veniturile celor cu salarii mici.
