Tren de mare viteză Pendolino (fotografie Krumphanzl Michal / ČTK / Profimedia)
Uniunea Europeană a inițiat un proiect pentru „accelerarea trenurilor” de mare viteză în Europa, ceea ce presupune ca, până în 2040, durata unui traseu de la București la Budapesta sau Sofia să fie în jur de șase ore. Pentru astfel de timpi de călătorie, trebuie ca principalele magistrale să opereze cu viteze de 200 km/h, de trei până la patru ori mai rapid decât viteza actuală în România.
În prezent, cele mai rapide trenuri din România ating viteze de 160 km/h, însă acest nivel este posibil doar pe mai puțin de 3% din rețea. Viteza medie pe întreaga infrastructură este de aproximativ 45 km/h, cu porțiuni extinse cu limitare la 30 km/h.
Potrivit planului propus de Uniunea Europeană, în următorii 15 ani, o călătorie de la București la Budapesta ar trebui să dureze aproximativ 6 ore și 15 minute, comparativ cu peste 15 ore în prezent. De asemenea, ruta București – Sofia va dura în jur de șase ore, față de peste zece ore acum.
În plus, traseul București – Varșovia va putea fi realizat în aproximativ 9 ore și jumătate, în condițiile în care în prezent nu există tren direct, iar legătura cu schimbare la Budapesta depășește o zi. În privința țărilor baltice, obiectivul este ca distanța între capitala României și Vilnius să fie de 12 ore, iar până la Riga, peste 15 ore. În prezent, călătoria spre aceste destinații durează peste 30 de ore.
„Pe baza rețelei transeuropene de transport (TEN-T), planul stabilește ca, până în 2030, să se reducă la jumătate timpul pentru cele mai populare rute feroviare din Europa comparativ cu situația actuală. De exemplu, în 2030, pasagerii vor putea merge de la Berlin la Copenhaga în patru ore, față de șapte ore în prezent. În același interval, Sofia și Atena vor fi la doar șase ore distanță prin cale ferată, iar conexiunile transfrontaliere vor lega țările baltice și vor permite călătorii între Paris și Lisabona via Madrid”, precizează comunicatul Uniunii Europene.
Inițiativa are ca scop o rețea de trenuri de mare viteză complet funcțională până în 2040, fundamentată pe patru piloni principali:
- Stimularea investițiilor și armonizarea unei rețele europene de mare viteză interoperabilă
- Crearea unui cadru competitiv și atractiv pentru serviciile feroviare
- Dezvoltarea unui sector feroviar european puternic, inovator și uniformizat
- Întărirea guvernanței la nivel comunitar pentru coordonarea și implementarea strategiei
Unul dintre cele patru piloni vizează eliminarea blocajelor transfrontaliere prin stabilirea unor termene obligatorii până în 2027 și identificarea soluțiilor pentru viteze mai mari, inclusiv peste 250 km/h acolo unde este din punct de vedere economic fezabil.
O propunere detaliată pentru 2026 va urmări modernizarea sistemelor de ticketing și rezervare pentru călătorii internaționale fără întreruperi. În același timp, se intenționează eliminarea barierelor de acces pentru operatorii noi de trenuri de mare viteză.
