Sistemul public de pensii din România se află tot mai aproape de colaps, din cauza numărului ridicat de pensionari și a numărului scăzut de angajați contribuabili la bugetul de pensii, precum și a modului de administrare a piloanelor de pensie, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul.
Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, consideră că sistemul public de pensii din România va trece printr-o perioadă critică în următorii 3-4 ani. Cu intrarea la pensie a generației „decrețeilor”, născuți între 1967 și 1970, presiunea asupra sistemului deja deficitare se va intensifica. În septembrie 2025, România avea aproape 4,7 milioane de pensionari, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu o pensie medie de 2.773 de lei. Conform datelor INS din martie 2025, rata de dependență era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050, raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar.
„Sistemul public de pensii va avea o încercare majoră în următorii 3-4 ani: ieșirea la pensie a generației „decrețeilor”. Colapsul este deja vizibil prin deficitul acestui sistem. Sistemul public de pensii nu poate fi considerat un adevărat fond de pensii”, afirmă economistul.
Dificultăți în susținerea solidarității între generații
Expertul menționează că o problemă majoră a sistemului public de pensii o reprezintă contribuțiile lunare plătite de angajați, care nu sunt păstrate pentru pensiile viitoare, ci sunt utilizate pentru plata pensiilor curente. Generația activă susține current pensionarii, iar pe termen lung va depinde de contribuțiile generațiilor următoare, care sunt tot mai reduse numeric. Păun avertizează că acest mecanism de solidaritate intergenerațională va deveni tot mai dificil de menținut, pe măsură ce populația activă scade și populația îmbătrânește rapid în România.
„Contribuțiile dumneavoastră și ale mele nu se întorc ca pensie nouă, ci susțin pensia celor pensionați acum. În viitor, pensia noastră va fi plătită de cei care vin din urmă, a căror număr va fi tot mai mic. Trăim mai mult, ceea ce complică și mai mult problemele acestei solidarități.”
Opțiuni propuse de Păun pentru viitorii pensionari
Pe lângă provocările demografice, se analizează și reducerea ratei de pensie de la 40% la 30-35%, ceea ce ar duce la venituri insuficiente pentru nevoile pensionarilor. Pentru a păstra un nivel de trai adecvat, specialiștii recomandă ca pensia să reprezinte circa 70% din salariul din ultimii ani de muncă. În opinia economistului, soluția constă în diversificarea surselor de venit pentru vârsta a treia. Păun sugerează un model în care pensia fiecărui român să fie formată din trei componente: o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale.
„Va fi tot mai dificil să asiguri o pensie decentă doar din Pilonul 1. De aceea, am recomandat mereu: pensia românilor trebuie să fie formată echilibrat — 1/3 din Pilonul 1, 1/3 din Pilonul 2 și 1/3 din Pilonul 3 sau alte investiții. Bănuiala că doar Pilonul 1 poate susține pensiile va deveni tot mai iluzorie și problematică pentru mulți români în viitorul apropiat.” adaugă Cristian Păun.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
În timp ce autoritățile reduc pensiile românilor și evită responsabilitatea pentru lipsa fondurilor, alte țări precum Ungaria, Polonia sau Germania găsesc soluții pentru îngrijirea seniorilor și majorarea substanțială a veniturilor pensionarilor.
Ce evoluții vor avea pensiile românilor în 2026. Cine va beneficia de creșteri de 5% și 9% în anul viitor.
