Cu 402 de voturi pentru, 250 împotrivă și 8 abțineri, plenul Parlamentului European și-a aliniat poziția cu cea a Consiliului Uniunii Europene și a amânat implementarea unei reglementări controversate, care în anul precedent fusese deja amânată cu douăsprezece luni din cauza presiunilor din partea unor state și sectoare afectate, conform agenției EFE.
Este a doua oară în această lună când partidele de extremă dreaptă și Partidul Popular European și-au unit forțele într-un vot privind o normă de mediu, după ce au redus și cerințele pentru companiile vizate de regulile referitoare la diligență, durabilitate și responsabilitate corporativă.
„PPE demonstrează că scopul său este, de fapt, desființarea textului privind defrișările, prin alianța din nou cu extrema dreaptă asupra anumitor amendamente și refuzul de a sprijini propunerea Comisiei”, a afirmat eurodeputata ecologistă Marie Toussaint.
Un nou obstacol pentru politicile ecologice
Votul de miercuri reflectă eșecul negocierilor între partidele populare, social-democrate, liberale și verzi pentru adoptarea unei poziții comune și reprezintă o nouă provocare pentru politicile verzi din legislatura europeană anterioară.
Negociatoarea creștin-democrată Christine Schneider a afirmat că decizia „asigură prevenirea eficientă a defrișărilor ilegale și, în același timp, reduce sarcinile inutile pentru operatori, agricultori și silvicultori” și promovează „creșterea economică și practici forestiere mai durabile”.
Convergența pozițiilor dintre Parlament și Consiliu evită negocieri lungi pentru formularea textului final și va conduce aproape automat la amânarea cu un an a aplicării Regulamentului UE privind defrișările, denumit în limbajul comunitar EUDR.
„Am evitat situația în care mii de companii ar fi fost supuse unui haos juridic și administrativ”, a transmis grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte partidul premierului italian Giorgia Meloni.
A doua amânare
Între 1990 și 2020, s-a pierdut la nivel global o suprafață forestieră mai mare decât cea a Uniunii Europene, iar aproape 10% din această pierdere este atribuită consumului european.
Prezentat în 2021 și aprobat în 2023 în cadrul Pactului Verde European, regulamentul are ca scop prevenirea defrișărilor cauzate de anumite materii prime și produse derivate consumate în UE.
Norma cuprinde carnea, cacaoa, cafeaua, uleiul de palmier, soia, lemnul și cauciucul, precum și produsele derivate, precum pielea, ciocolata sau mobilierul.
Companiile care importă aceste materii prime în UE trebuie să demonstreze, utilizând un sistem de geolocalizare, că producția nu a dus la defrișări sau degradarea pădurilor din zonele de origine.
Textul legislativ nu a fost inițial bine primit de administrația americană condusă de Donald Trump și a atras critici din partea unor țări precum Brazilia, Columbia, Bolivia, Ecuador, Venezuela, Indonezia, Malaysia și Canada, precum și din sectorul lemnului și zootehnic.
În schimb, a fost susținut de mari producători de ciocolată precum Nestlé, Mars Wrigley și Ferrero, precum și de comunitatea științifică și organizațiile ecologice.
În contextul acestor presiuni, Comisia Europeană a anunțat în septembrie 2024 amânarea cu un an a intrării în vigoare a regulamentului, pentru a oferi companiilor timp pentru adaptare. În următorul an, a solicitat o prelungire suplimentară de încă un an, justificând un blocaj informatic.
În cele din urmă, Bruxelles a propus ca aplicarea regulamentului să înceapă de la 30 decembrie 2025, cu anumite flexibilizări privind sancțiunile și birocrația.
Când propunerea a fost transmisă pentru evaluare către Consiliu, statele membre au susținut menținerea celei de-a doua amânări, fiind sprijinite de douăzeci și patru capitale, invocând necesitatea „simplificării”, un concept extrem de important în ultimul an la Bruxelles.
Consiliul a propus, de asemenea, ca regulamentul să nu se aplice companiilor mici și mijlocii până la 30 iunie 2027, și a solicitat o evaluare de simplificare în aprilie 2026 pentru a analiza impactul și povara administrativă asupra operatorilor mici.
Pentru grupul social-democrat din Parlamentul European, această revizuire reprezintă „o linie roșie principală”, din cauza incertitudinii și a riscului de noi amânări.
Ribera acuză un „șantaj”
Vicepreședinta Comisiei Europene pentru o Tranziție Curată, Dreaptă și Competitivă, Teresa Ribera, a afirmat că procesul de simplificare a legislației privind defrișările a fost abordat ca un „șantaj” normativ, afectând obiectivul inițial și deschizând posibilitatea retragerii propunerii de către Executivul european.
„Trebuie să evaluăm în ce măsură obiectivul acestei propuneri a fost deturnat și, dacă este cazul, să o retragem”, a declarat Ribera pentru EFE.
