Ceremonia de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa pentru academicianul Mircea Dumitru, președinte al Secției de Filosofie, Psihologie, Teologie și Pedagogie a Academiei Române, la Universitatea din București, desfășurată pe 7 aprilie 2022. FOTO: Cosmin Enache / Inquam Photos
Vicepreședintele Academiei Române, profesorul universitar Mircea Dumitru, a afirmat vineri, în cadrul conferinței „Inteligența umană versus inteligența artificială: despre viteză și raționamente abductive (în medicină)”, că oamenii pot beneficia de pe urma inteligenței artificiale (AI) dacă reușesc să se adapteze.
„Este o temă extrem de actuală și de interes major, cu implicații atât politice, cât și culturale, pentru toți, nu doar pentru cei implicați în cercetare sau în universități. Titlul principal exprimă o opoziție aparentă, un «versus», sugerând o confruntare între două dimensiuni: inteligența umană, o inteligență naturală, biologică, culturală și istorică, și inteligența artificială, concepută și creată de oameni”, a explicat academicianul în conferința susținută la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.
„Îmi doresc ca argumentul meu să fie clar și convingător pentru a demonsta că nu am în vedere o opoziție, ci mai degrabă o «nouă colaborare» (…). Cred că oamenii vor avea de câștigat dacă reușesc să se adapteze și să utilizeze eficient pentru scopurile lor beneficiile inteligenței artificiale”, a adăugat Mircea Dumitru, conform Agerpres.
Potrivit vicepreședintelui Academiei Române, această „colaborare” trebuie gândită în armonie, păstrând atât identitatea inteligenței umane, cât și cea a inteligenței artificiale.
„Înainte de participare, am avut o discuție foarte interesantă cu rectorul despre modul în care inteligența artificială a integrat deja numeroase domenii din medicină și cum unele dintre ele se vor transforma radical, fiind absorbite de noile tehnologii, arătând diferit față de stadiul actual”, a menționat el.
„Această «colaborare» trebuie să fie concepută păstrând ceea ce conferă identitate, ceea ce definește particularitatea inteligenței umane, precum și a algoritmilor și programelor, pe care în prezent le numim, din lipsă de termeni mai potriviți, mașini inteligente sau inteligență artificială. În ce măsură vom putea să ne adaptăm la această viteză extremă de procesare a informației și la rapiditatea cu care aceste cercetări devin parte integrantă din mediul tehnologic, transformându-se în produse de larg consum?”, a precizat Mircea Dumitru.
