Fosta judecătoare Andrea Chiș, fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, semnalează existența unui conflict de interese în contextul discuțiilor de luni de la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan și magistrați implicați în dezbateri, generate de documentarul Recorder „Justiție Capturată”.
„Președinții unor asociații profesionale care se întâlnesc astăzi cu Președintele și vor participa probabil la comisia care va propune amendamente la legile fundamentale, sunt președinți sau vicepreședinți de curți de apel (unul recent delegat în funcția de președinte, deși avea deja două mandate și nu mai putea ocupa această poziție – conform Hotărârii 2756/11 decembrie 2025 a Secției pentru judecători)”, scrie fostul magistrat într-un mesaj publicat luni dimineață pe pagina sa de Facebook.
„Acești lideri au susținut modificări nocive ale legislației justiției din 2018 și 2022, care au condus la situația actuală. În prezent, susțin păstrarea status quo-ului, adică menținerea structurii piramidale, bazată pe puterile extinse ale președinților de curți”, afirmă Andrea Chiș.
Fosta judecătoare consideră că trebuie adresată, în acest context, o întrebare legitimă.
„Din ce rol vorbesc acești președinți? Cel de președinte/vicepreședinte de curte, care dorește să-și păstreze drepturile, sau acela de președinte al unei asociații profesionale, care ar trebui să aibă interesul de a destrama structura piramidală a puterii?”, menționează ea.
De asemenea, Chiș subliniază necesitatea unei reglementări urgente privind un „conflict de interese explicit între aceste poziții”, de președinte de instanță și președinte de asociație profesională de magistrați.
„Legiuitorul nu poate anticipa toate conflictele de interese posibile, astfel încât acestea sunt o chestiune de evaluare contextuală, bazată pe valori și bună judecată. Se impune o reglementare expresă, pentru a preveni interpretări eronate, conform cărora, dacă legea nu interzice explicit, unele persoane pot considera că este permis”, explică fostul magistrat.
„Atâta timp cât aceste roluri sunt deținute simultan, orice inițiativă a acestor lideri trebuie analizată din ambele perspective și acceptată sau respinsă în funcție de această viziune de ansamblu asupra situației”, a concluzionat Andrea Chiș.
Fosta judecătoare este, de asemenea, unul dintre magistrații implicați în documentarul Recorder.
Președintele a început luni, de la ora 10:00, consultările cu magistrații înscriși pentru a participa la discuții, după publicarea anchetei „Justiție capturată”.
Întâlnirea dintre președinte și reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor se desfășoară la Palatul Cotroceni, iar Nicușor Dan a menționat că sesiunea va fi „fără limită de timp”.
Duminică, șeful statului a declarat că mulți magistrați evită să participe la întâlnirea de la Cotroceni din cauza unor mesaje de „influențare, intimidare”.
„Există aproximativ 20 de judecători individuali și circa 20 de reprezentanți ai unor asociații de magistrați. În aceste zile, s-au manifestat diverse situații pe care colegii mei le-au perceput, precum ședințe neobișnuite organizate luni, 22 decembrie, în anumite instituții, cu mesaje de influențare și intimidare”, a afirmat șeful statului, într-o declarație de presă.
El a precizat că mulți magistrati au cerut întâlniri, dar nu în data de 22 decembrie, din cauza temerilor de posibile repercusiuni, sugerând chiar soluții neobișnuite precum întâlniri rânduite sau preluarea de către colegi din locații private pentru a evita vizibilitatea în fața instituțiilor.
Inițiativa președintelui de a invita magistrații la Cotroceni a fost lansată după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată” – o cercetare despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor și impactul concentrației de putere la nivelul unor magistrați care cooperează cu politicienii. În film, mai mulți procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, iar alții cunoscuți, precum fostul șef DNA Crin Bologa, procurorul militar Liviu Lascu sau judecătoarea Andrea Chiș, au dezvăluit aspecte din culisele sistemului judiciar.
Documentarul a fost contestat de conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, de instanța supremă condusă de Lia Savonea și de Curtea de Apel București, care a convocat o conferință de presă extraordinară, prima în istoria instituției.
