În procesul electoral din România și din alte națiuni, tinerii din intervalul de vârstă 23-29 de ani s-au manifestat intens în anul precedent. „Atitudinea lor politică reflectă o explozie de frustrare”, afirmă un fost analist CIA despre Generația Z, într-un articol pentru publicația „The Free Press”, unde analizează puterea și limitele noilor mișcări sociale.
- „Tinerii au fost implicați profund în mediul digital de-a lungul vieții și acum trebuie să înfrunte dificultățile reale ale vieții”, afirmă Martin Gurri.
În Bulgaria, Bangladesh, Peru, Madagascar, Maroc și alte regiuni ale lumii, tinerii din generația Z – cei născuți între 1997 și 2012 – au ieșit în stradă în acest an, încercând să răstoarne conducerea guvernamentală.
La alegerile locale din București, Ana Ciceală, o candidată fără resurse financiare sau notorietate, sprijinită de un grup entuziast de tineri voluntari, a obținut aproape 6% din voturi. A reușit să strângă la jumătate din susținerea lui Cătălin Drulă, reprezentant USR, partidul care acum un deceniu reprezenta, aproape singur, tabăra „revoltaților”.
„Problematicile din agenda publică au rezonat cu cei mai tineri”, a declarat la final Ciceală, confirmând publicul țintă al discursurilor sale: tinerii.
„Tinerii și tinerele de astăzi sunt în conflict cu lumea”
Analizând critic protestele generației Z, un fost analist CIA, Martin Gurri, actualmente cercetător invitat la Mercatus Center, un think tank american libertarian afiliat Universității George Mason, identifică și limitele revoltei acestor tineri.
Chiar și atunci când reușesc să răstoarne guvernele, liderii revoluționari nu aparțin neapărat unor sisteme de înlocuire a celor vechi, susține el.
„Tinerii și tinerele actuale sunt în conflict cu lumea. Lipsiți de obiceiurile și tradițiile locale, ei experimentează realitatea ca pe o fricțiune exasperantă și suferă de niveluri ridicate de anxietate, depresie și suicid. Atitudinea lor politică reprezintă o explozie de frustrare”, afirmă Gurri în articolul pentru „The Free Press”.
Bloomberg prezintă și alte aspecte: „Copleșiți de chirii și costuri de trai în creștere”
Contextul revoltului fiind explicat de Gurri, acesta realizează portretul generației tinere – „dependentă de smartphone-uri”, care se dezvoltă într-o „virtualitate frustrantă și confuză” și trăiește în „țease diferite față de cele ale părinților lor”.
Observațiile sale au mai puțin accent pe aspectele economice ale revoltului.
Ca urmare, într-o altă analiză, agenția Bloomberg susține argumente mai pragmatice, punând accent pe faptul că tinerii sunt „copleșiți de creșterea chiriilor și a costurilor de trai” și sunt „confruntați cu un viitor în care roboții și inteligența artificială le amenință locurile de muncă”.
„Știu să distrugă, dar nu să construiască”
În analiza pentru „The Free Press”, Gurri reafirmă o teză dezvoltată în cartea sa, „Revolta publicului”, care evidențiază modul în care politica evoluează în contextul unei explozii de surse de informații.
Această nouă dinamică informatională generează crize recurrente pentru cei aflați la putere, afirmă fostul analist CIA în lucrarea sa.
De asemenea, el consideră că această dinamică este fundamental instabilă, fiind una capabilă să distrugă, dar neavând abilități concrete pentru a construi, după cum a exprimat și într-un interviu regele inițial al anului: a susținut că a votat pentru Trump, considerând că acesta poate construi un sistem durabil și o agendă constructivă.
Nepal: un nou prim-ministru ales prin platforma de jocuri Discord
Câteva caracteristici sociale par să favorizeze revoluțiile: mișcările Gen Z s-au conturat în regiuni unde tinerii sunt în proporție disproporționată și guvernele au un nivel redus de familiaritate cu mediul digital, afirmă Gurri.
Un exemplu relevant este Nepalul, care, potrivit analizei lui Gurri, reflectă modul în care generația Z se implică politic.
Nepalul a fost guvernat defectuos de decenii, iar elitățile corupte de la putere au generat o mișcare civică pe rețelele sociale, care au expus stilul de viață extravagant al clasei conducătoare.
Inițial pașnice, protestele au escaladat după ce guvernul a blocat accesul la platforme digitale, iar răspunsul violenței, inclusiv omoarea a peste 70 de tineri, a condus la căderea regimului maoist.
Într-o evoluție fără precedent, un nou prim-ministru a fost desemnat printr-un sondaj realizat pe platforma de gaming Discord, iar guvernul interimar, lipsit de legitimitate, a implicat generația Z în procesul de decizie.
Ce urmează după revoltă?
Gurri afirmă că valorile dorite de generația Z nu au fost formulate clar, că mișcarea de protest nu a depășit stadiul de negare a vechiului sistem și că nu și-au imaginat alternative concrete.
El menționează că mai multe grupuri ale Generației Z au elaborat un proiect de acord politică, ambalat în limbajul abstract al internetului – solicitând o „lume incluzivă”, însă fără a specifica reforme concrete.
După noile alegeri programate pentru martie 2026, Gurri consideră că vechile partide, conduse de o clasă politică tradițională, vor continua să dețină controlul guvernului.
„Generația Z nu are nimic concret pentru a înlocui vechile structuri, iar singurul tip de schimbare pe care îl domină este revolta intermitentă și violentă”, concluzionează fostul analist CIA.
Madagascar: o revoltă fără lideri și ideologie clară
Madagascar, unde, în acest an, s-a răsturnat conducerea fragilă a președintelui Andry Rajoelina, exemplifică în analiza revoltelor generației Z un alt caz relevant.
Asemenea rebelilor nepalezi, protestatarii din Madagascar au coordonat acțiuni pe rețele sociale, fără lideri recunoscuți sau ideologie coerentă.
Gurri evidențiază avantajele tactice ale acestei metode: mișcarea nu putea fi distrusă prin represalii directe, iar protestele au evoluat într-un mod imprevizibil.
Teama de corupție și problemele economice au fost principalele motive ale mobilizării. „Am crescut într-o țară profund săracă”, au transmis protestatarii, „o realitate persistentă fără soluții echitabile și durabile.”
Cereri: Soluții concrete, dar neclare
Ei au solicitat „soluții concrete” – nespecificate precis, notează Gurri – pentru problemele de infrastructură, precum lipsa de electricitate și apă, și au condamnat „favoritismul și corupția” pentru a cere „transparență, responsabilitate și reforme profunde”.
Madagascar este una dintre cele mai sărace țări din lume, unde 80% din populație trăiește sub pragul de sărăcie, iar 60% au acces redus sau absent la electricitate în gospodării.
Gurri pune sub semnul întrebării legitimitatea protestatarilor, menționând că tinerii implicați aveau acces la tehnologie, educație și resurse digitale, fiind descendenți ai unor elite neliniștite.
El afirmă că protestele au fost menite să lupte pentru cei defavorizați, însă participarea lor a fost în curs de apariție în rândul unor grupuri de elită, inclusiv în mișcări precum cea a lui Zohran Mamdani în New York.
Revoltele în vizorul digital
Internetul a jucat un rol esențial în coordonarea acțiunilor protestatare.
Manifestările de stradă au fost organizate pe Discord, iar tinerii au consultat revoluționarii nepalezi pe aceeași platformă, în timp ce imaginile cu zone jefuite au alarmat și demoralizat regimul.
Președintele Senatului a fost discreditat când s-a descoperit că deține mai multe conturi de propagandă pe Facebook, iar imaginea indivizilor mascați, trase cu arme, a fost făcută publică pe TikTok și Instagram.
Odată cu plecarea lui Rajoelina, transparența a fost totală, iar activiștii au folosit un tracker online pentru a monitoriza deplasările fostului lider, inclusiv fuga cu un avion privat spre Mauritius și evacuarea sa de către forțele franceze către insula Réunion.
Odată cu căderea guvernului, armata a preluat controlul, ceea ce Gurri consideră ca fiind o manifestare a vidului de putere.
„Mișcarea generatiei Z inițial a susținut noul guvern, însă dezamăgirea a crescut după aceea. Generația aceasta nu propune planuri concrete, ci respinge flagrant pe ale altora – uneori, cu motive justificate”, afirmă fostul analist CIA.
O lume sub dominația generației Z
Gurri anticipează că și în alte părți ale lumii pot avea loc revolturi similare, cu potențialul de a genera haos.
Este de remarcat că și Europa, unde mediul digital este strict controlat, a fost afectată de astfel de mișcări, exemplul fiind Bulgaria, unde protestele au dus la demisia prim-ministrului Rosen Jeliazkov.
Un jurnalist din Sofia explică în contextul protestelor împotriva corupției și creșterii taxelor, în care tineri ai generației Z au fost implicați, susținând reforme judiciare și anticorupție, inițiate de grupuri politice precum „We Continue the Change” și „Democratic Bulgaria”.
Factorii locali au fost impulsul inițial, însă influența globală și dinamica sistemului informațional au acționat ca un catalizator în amploarea acestor proteste.?
Proteste similare au avut loc de-a lungul istoriei, iar Revoluția Arabă reprezintă un exemplu, afirmă Gurri. Actuala generație nu diferă esențial, crede el.
Sentimentul de alienare al tinerilor, atât de teatralizat, este însă, conform Gurri, în întregime real. „Ei s-au pierdut în spațiul cibernetic și acum trebuie să se confrunte cu aspectele dure ale vieții reale”, concluzionează el.
În final, Gurri anticipează că, în contextul acestor mișcări, numeroase state, atât avute cât și subdezvoltate, se vor confrunta cu o perioadă de instabilitate similară scenariului major al filmului clasic horror al lui Alfred Hitchcock – „The Birds” – când o atac de păsări provoacă panică și distrugeri majore într-un oraș liniștit din America.
