Vagon etajat al companiei OBB Nightjet (sursa foto JOERAN STEINSIEK / imago sportfotodienst / Profimedia)
În ultimii ani s-a promovat intens dezvoltarea trenurilor de noapte în Europa, cu rute de peste 1.000 km, oferind confort sporit și tarife atractive. Totuși, o analiză publicată de Politico explică motivul pentru care promisiunea trenurilor de lungă distanță nu a devenit realitate.
Austria reprezintă centrul european pentru serviciile de tren de noapte, datorită companiei de stat OBB, care a lansat în 2016 serviciul Nightjet și l-a extins ulterior, având curse din Viena și către destinații precum Paris și Amsterdam.
Deși s-a anunțat extinderea continuă cu rute noi în fiecare an, odată cu intrarea în vigoare a noului orar în decembrie, aceste planuri nu au fost finalizate, iar unele trasee, precum cea dintre Viena și Paris, au fost eliminate după retragerea subvențiilor de către statul francez.
Analiza Politico arată că planurile de extindere a trenurilor de noapte au suferit eșecuri din cauza mai multor factori: vagoanele sunt costisitoare, cheltuielile de operare sunt ridicate și pot fi susținute doar prin subvenții publice, iar programarea trenurilor necesită acordul minuțios al operatorilor feroviari din mai multe țări, fiind o procedură extrem de complexă. Birocrația a influențat semnificativ evoluția acestor servicii.
De asemenea, marile companii feroviare naționale, cele mai bine finanțate pentru investiții, percep serviciile de noapte ca fiind nerentabile sau ca pe o activitate de nișă.
Mai multe startup-uri doresc să pătrundă pe piață, însă au nevoie de finanțare masivă, mai ales că vagoanele cu șezlong și de dormit sunt costisitoare, chiar și cele second-hand, cu o vechime de 40-50 de ani. Mulți antreprenori au amânat lansarea serviciilor din motive financiare, logistice și birocratice, fiind prudenți în extindere (European Sleeper), în timp ce alții preferă să închirieze vagoane în loc să le achiziționeze (Nox).
Thibault Constant, creator de conținut pe YouTube și fondator al unui startup pentru rute noi de tren de noapte, afirmă că un vagon pentru astfel de servicii costă aproximativ două milioane de euro, iar cheltuielile totale de operare sunt atât de mari încât cei mai mulți investitori consideră improbabil ca o companie europeană de trenuri de noapte să obțină profit.
Un reprezentant al companiei de stat OBB menționează că, deși există cerere pentru trenurile de noapte, „costurile de operare limitează oferta de servicii”. El a adăugat că livrarea vagoanelor noi durată mult, personalul reprezintă o cheltuială în creștere, iar șantierele frecvente împiedică operarea regulată a rutelor nocturne.
Chris Engelsman, antreprenor în domeniu, afirmă că apar constante obstacole operaționale, precum notificări de la companiile de infrastructură care spun: „ne pare rău, dar trenul vostru nu poate circula timp de o lună”. El subliniază dificultatea de a planifica rute care traversează mai multe țări, fiind necesare negocieri individuale cu fiecare autoritate, iar optimizarea traseului devine complexă. Stationarea peste o oră în anumite puncte face ca durata traseului să devină nedorit de pasageri.
Cele mai lungi rute pentru trenurile de noapte europene depășesc 1.200 km și au o durată de peste 15 ore.
