Cei patru judecători ai Curții Constituționale care au boicotat ședințele din duminica și luni privind pensiile magistraților și-au justificat decizia prin necesitatea ca Guvernul să clarifice public faptul că noua lege „va elimina pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor”. Cum se explică acest aspect?
Surse din CCR au precizat pentru HotNews că, de fapt, nemulțumirea se referă la procentul de 70% din salariul net, care ar urma să fie pensia unui judecător după aplicarea noii legi.
Curtea Constituțională nu a putut, nici astăzi, să ia o decizie cu privire la reformarea pensiilor magistraților, după ce patru dintre judecători, numiți la propunerea PSD, au boicotat ședința. Este vorba despre Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.
Acuzați că împiedică intenționat adoptarea unei legi care urma să intre în vigoare pe 1 ianuarie, cei patru judecători au emis un comunicat comun, în care au afirmat că absența lor „nu a reprezentat blocarea activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal al CCR.”
Ce semnalează cei patru judecători?
În primul rând, aceștia sunt nemulțumiți de termenele prea strânse stabilite de președinta Curții, Simina Tănăsescu, pentru analizarea sesizării Înaltei Curți de Justiție și Casație privind neconstituționalitatea legii Guvernului Bolojan, care reduce vârsta de pensionare a judecătorilor și modifică calculul pensiilor. Surse din CCR menționează că pe 10 decembrie, cei patru au solicitat un termen extins, de 30 de zile, pentru discutarea sesizării la Înalta Curte.
De asemenea, judecătorii CCR susțin că motivul amânării a fost solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public dacă legea modifică sau nu dreptul de pensie de serviciu, urmând să elimine efectiv acest beneficiu, consolidat de-a lungul timpului prin jurisprudența Curții Constituționale.
Ce înseamnă eliminarea unui drept al magistraților?
Surse din CCR au explicat pentru HotNews că recuzanții susțin faptul că, potrivit legii inițiate de Guvernul Bolojan, pensia magistratului va reprezenta 70% din salariul net, comparativ cu 80% din salariul brut, în prezent (motivul pentru care în Europa se constată că pensiile pot depăși salariile judecătorilor).
„Ținând cont de creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, ceea ce va mări și perioada de contribuție, pensia va fi mai mult un rezultat al contribuției, decât o pensie de serviciu, contrar situației actuale. Astfel, partea suportată de stat din pensie va scădea considerabil”, explică sursele citate de HotNews.
Totodată, acestea subliniază că în nicio legislație națională sau în practicile europene nu se prevede că pensiile de serviciu sunt plătite integral de stat și sunt independente de contribuția personală.
„Normele europene impun ca pensia judecătorilor să fie apropiată de ultimul salariu, adaptată la nivelul social al fiecărei țări. În țara noastră, diferența este semnificativă: dacă un judecător german are o pensie de aproximativ trei ori mai mare decât pensia medie națională, în România pensia unui magistrat este de 7-8 ori mai mare decât media generală”, au specificat sursele HotNews.
În plus, pensia de 70% din salariul net a fost și un argument invocat de Înalta Curte în contestația depusă la CCR împotriva legii inițiate de Guvern.
„Se spera ca proiectul de lege să stipuleze pentru pensie un procent de 80% din salariul net, iar dacă acest prag ar fi fost acceptat, legea ar fi aprobată. Aceasta este, însă, doar o opinie personală”, au menționat sursele.
Ce urmează în proces?
Cel mai probabil, cei patru judecători care au lipsit de la ședința din 29 decembrie vor solicita pe 16 ianuarie o nouă amânare pentru o dată ulterioară, 28 ianuarie, conform surselor. Motivul ar fi faptul că aceștia doresc respingerea legii inițiate de Guvernul Bolojan, însă nu mai dețin majoritatea în CCR.
Astfel, au realizat că nu mai au majoritatea, iar contestarea făcută de Înalta Curte ar fi fost respinsă în decembrie, motiv pentru care au solicitat amânarea deliberării. Conform Legii nr. 47/1992, dacă trei judecători solicită amânarea unei hotărâri, aceasta se amână, fără limită precisă.
Potrivit acestor prevederi, amânările pot dura până la Paște sau mai mult, până la clarificări definitive asupra legii.
Este notabil faptul că primul proiect de reformare a pensiilor magistraților a fost respins cu un vot de 5 la 4. Surse din CCR indică că, după avizarea consultativă a CSM, doar patru judecători se opun în continuare acestei legi, fiind numiți de PSD.
