Agenția de evaluare financiară Moody’s a redus luni seară ratingul de credit al capitalei Budapesta la nivelul „junk”. Lipsa de lichiditate a orașului și creșterea riscului de default, cauzate de conflictul deschis între guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orban și primarul opoziției din capitala Ungariei, Gergely Karácsony, sunt motivele scăderii calificativului.
Moody’s a coborât ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, o zonă considerată cu risc crescut, adesea desemnată ca „speculativă” sau „junk”. În comunicatul emis, agentia de rating subliniază în special problema lichidității. Se afirmă că datele despre disponibilitățile de numerar ale orașului suscită semne de întrebare privind abilitatea acestuia de a-și acoperi toate obligațiile financiare.
„Decizia a fost luată ca urmare a analizării poziției de lichiditate a Budapestei, evidențiind îngrijorări referitoare la capacitatea orașului de a rambursa toate datoriile până la data de 31 decembrie 2025”, a transmis Moody’s.
Impactul retrogradării Budapestei asupra guvernării lui Orban
Retrogradarea capitalei survine într-un context sensibil, deoarece Ungaria pregătește alegeri parlamentare în primăvară, iar formațiunea de opoziție TISZA conduce în sondaje, exercitând influență asupra guvernului lui Orban. Primarul Gergely Karácsony avertizează asupra riscului de insolvență a orașului și acuză guvernul că „exploatează” financiare marile municipalități, majorând semnificativ taxele locale și reținând fondurile promise. La rândul său, partidul lui Viktor Orban susține că problemele provin din „cheltuieli iresponsabile” ale primarului.
Budapesta trebuie acum să plătească contribuțiile de solidaritate către guvernul central. Aceste contribuții au crescut de aproape 9 ori din 2019, când Gergely Karácsony a devenit primar, atingând în 2025 o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a intentat mai multe procese și consideră taxa neconstituțională, în timp ce guvernul justifică această măsură prin redistribuirea fondurilor către zonele mai sărace ale Ungariei. De asemenea, parlamentul maghiar a aprobat recent o lege ce ar putea forța orașul să solicite împrumuturi, iar primarul ar fi direct responsabil pentru eventuale încălcări.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ungaria și România, datornici importanți ai Europei, au strategii opuse. Țara vecină are o datorie publică de 76,2% din PIB, în timp ce România are 58,9%. În timp ce ungurii dețin averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei, guvernul Bolojan se finanțează masiv de la români pentru a evita recesiunea.
Orban: Banii maghiarilor sunt pentru țara lor și nu pentru „băile de aur ale oligarhilor ucraineni”
