Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Karoline Leavitt, în timpul unei conferințe de presă, la Washington, D.C., pe 7 ianuarie 2026. FOTO: Michael Brochstein/ZUMA Press Wire / Shutterstock Editorial / Profimedia
Președintele Donald Trump menține angajamentul față de NATO, în timp ce el și echipa sa de securitate națională poartă „discuții active” privind achiziția Groenlandei de către Statele Unite, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, conform Reuters.
Trump, care are de mult timp în vedere preluarea Groenlandei pentru resursele sale minerale, a generat tensiuni cu statele membre ale NATO, neexcluzând posibilitatea de a ocupa teritoriul cu forța.
Groenlanda, datorită legăturii sale cu Danemarca, este considerată parte a NATO.
„Toate opțiunile se află întotdeauna pe masa președintelui Trump, în timp ce analizează cele mai benefice soluții pentru interesele Statelor Unite”, a spus Leavitt jurnaliștilor, în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. „Vreau să subliniez că prioritatea președintelui a fost întotdeauna diplomazia”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Leavitt a mai menționat că achiziția Groenlandei ar putea oferi SUA un control mai mare asupra regiunii arctice și posibilitatea de a contracara amenințările într-o zonă strategică.
„Președintele a fost foarte clar și deschis în exprimare cu privire la faptul că consideră în interesul Statelor Unite să descurajeze agresiunea Rusiei și Chinei în regiunea arctică, și de aceea echipa sa analizează în prezent modul în care o eventuală achiziție ar putea arăta”, a explicat ea.
Achiziția insulei reprezintă o chestiune pe care președintele și echipa sa de securitate națională o discută activ”, a specificat Leavitt.
Trump a afirmat miercuri că SUA vor continua să susțină NATO și că Rusia și China se tem de alianță atât timp cât Statele Unite rămân membre ale acesteia.
„Vom rămâne întotdeauna alături de NATO, chiar dacă ei nu vor fi alături de noi”, a scris Trump, într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, la o zi după ce Casa Albă a admit explicit că SUA nu exclud o intervenție militară pentru preluarea Groenlandei de la Danemarca, țară membră NATO.
Karoline Leavitt a menționat în cadrul conferinței de presă că nu a auzit să fi existat vreo contestare din partea lui Trump privind drepturile Danemarcei asupra Groenlandei.
Situatia Groenlandei
Groenlanda face parte din Danemarca de peste șase secole și are în prezent statutul de teritoriu semi-autonom. Această insulă extinsă, dar cu o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie bazată în principal pe pescuit și este finanțată în mod semnificativ de guvernul de la Copenhaga, cu aproape un miliard de dolari anual, echivalent cu aproximativ jumătate din bugetul său, deși dispune de resurse naturale importante, inclusiv petrol și gaze naturale.
După cel de-al doilea Război Mondial, fostul președinte american Harry Truman a încercat și el să achiziționeze Groenlanda, plătind o sumă în aur de o sută de milioane de dolari, considerând-o o poziție strategică de mare importanță în contextul Războiului Rece, dar guvernul danez a refuzat oferta.
Cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda are o importanță strategică pentru SUA și pentru sistemul de avertizare timpurie a rachetelor balistice al Statelor Unite, deoarece ruta cea mai scurtă între Europa și America de Nord trece prin această insulă, semnalează Agerpres.
Washingtonul și-a exprimat intenția de a-și extinde prezența militară, inclusiv prin amplasarea de radare pentru monitorizarea apelor Atlanticului și a navelor și submarinelor nucleare rusești.
Tot miercuri, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat o întâlnire în săptămânile următoare cu oficiali danezi pentru a discuta despre Groenlanda, fără a oferi alte detalii.
Danemarca a respins categoric orice idee de a ceda vreodată Groenlanda în favoarea SUA.
Mai mulți aliați europeni ai Danemarcei, precum Spania, Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit, au emis marți o declarație comună în care și-au reafirmat sprijinul pentru Danemarca și au susținut că securitatea zonei arctice reprezintă o prioritate pentru Europa.
