Potrivit agenției EFE, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat în fața unui grup de congresmeni că președintele Donald Trump este dispus să achiziționeze Groenlanda și că autoritățile pregătesc un plan revizuit pentru negocierea preluării teritoriului autonom administrat de Regatul Danemarcei.
Interesul Statelor Unite pentru preluarea Groenlandei nu este o noutate. Din 1946, președintele Harry Truman a propus Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă. În primul mandat al lui Donald Trump, această idee a fost relansată, însă a fost respinsă categoric de premierul danez Mette Frederiksen, care a afirmat că „Groenlanda nu este de vânzare”.
În prezent, în al doilea mandat, Donald Trump consideră că deținerea Groenlandei reprezintă o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a SUA.
Precedente istorice ale achizițiilor teritoriale
De-a lungul celor peste 200 de ani, Statele Unite au extins teritoriul prin diverse tranzacții importante. Cumpărarea Louisianei în 1803 de la Franța, pentru 15 milioane de dolari, a dublat suprafața țării.
Florida a fost cedată de Spania în 1821, iar Texas a devenit parte a SUA în 1845.
Ulterior, în urma războiului mexican-american, SUA au obținut vaste teritorii, precum California și Arizona.
Un alt exemplu semnificativ îl reprezintă achiziția Alaskăi de la Rusia în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție inițial considerată o greșeală, dar care s-a dovedit strategică.
În 1917, Danemarca a transferat către Statele Unite Insulele Virgine, consolidând prezența americană în regiune.
Aceste exemple istorice sprijină argumentele administrației Trump privind posibilitatea achiziției Groenlandei.
Guvernul american consideră că preluarea Groenlandei ar aduce beneficii strategice majore, precum controlul asupra rutelor arctice, accesul la resurse naturale și întărirea apărării în fața Rusiei și Chinei.
Marco Rubio a menționat că planul este încă în analiză și că se investighează „o formulă acceptabilă din punct de vedere diplomatic”.
Reacția Danemarcei
Guvernul danez menține poziția oficială, reiterând că Groenlanda nu este de vânzare.
Totuși, relansarea discuțiilor privind preluarea Groenlandei poate genera tensiuni diplomatice între Washington și Copenhaga și ar putea provoca reacții la nivelul Uniunii Europene și NATO.
În contextul rivalităților globale și al concurenței pentru zona Arctică, tema achiziției Groenlandei devine un subiect esențial în politica externă americană. Rămâne de văzut dacă această intenție va fi concretizată sau dacă, precum în trecut, va rămâne doar o exprimare controversată.
