Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu vicepremierii pentru a discuta despre bugetul național. Bugetul pe 2026 este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie finalizat încă din noiembrie 2025, pentru a permite începutul anului cu un buget aprobat de Parlament. Parametrii de construcție ai bugetului depind de evoluția economiei, nivelul salariilor și rata inflației, fiind luate în considerare și creșterile de taxe, un factor crucial pentru veniturile fiscale.
Anul fiscal 2025 s-a încheiat fără adoptarea bugetului pentru noul an și cu reforme amânate din cauza discuțiilor tensionate în coaliție. Pentru a soluționa rapid aceste probleme, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei cinci viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a stabili principalele priorități guvernamentale. Proiectul bugetului este principala prioritate la început de an, mai ales că Guvernul nu a respectat Legea finanțelor publice, care prevedea aprobarea bugetului de către Parlament până pe 15 noiembrie. Astfel, România a început anul fără un buget adoptat și cu majorări ale taxelor și impozitelor locale, ceea ce a generat reacții negative din partea cetățenilor.
Pe lângă discuțiile despre bugetul național, Ilie Bolojan și cei cinci viceprim-miniștri au analizat evoluția reformelor în administrație și în companiile de stat. Guvernul va decide în următoarele săptămâni viitorul unor firme problematice, precum Metrorex, Tarom și CFR, cu privire la dizolvarea, comasarea sau restructurarea lor. Pierderile acestor companii au fost semnificative în ultimii ani.
Bugetul pentru 2026 va fi fundamentat pe creșterea PIB-ului, care este estimată a fi semnificativ mai mare față de anul precedent. Conform prognozei publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognostic, economia României urmează să depășească valoarea de 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul din 2025, de 1.909 miliarde lei, și cel estimat pentru 2026, de 2.045 miliarde lei, ar putea ajunge la 7%, cu o marjă de eroare de aproximativ 3%, ceea ce indică o posibilă creștere totală de 10% a veniturilor bugetare în anul următor.
Construirea bugetului public se bazează pe indicatori macroeconomici, precum inflația, creșterea economică și salariul mediu net, precum și pe deciziile guvernamentale privind majorarea veniturilor sau reducerea cheltuielilor.
Potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognostic, PIB-ul României ar putea ajunge la 2.045 miliarde de lei, cu o creștere economică reală de doar 1%. Rata inflației, cea mai mare provocare a economiei, ar urma să scadă la 6,5%, în timp ce cursul de schimb mediu va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului, la sfârșitul anului 2026, va rămâne stabilă la nivelul de 3,4%, iar numărul de angajați va scădea ușor, de la 5,468 milioane, la 5,466 milioane. Salariul mediu net lunar va crește de la 5.263 lei în 2025, la 5.555 lei.
Executivul a oferit explicații în urma nemulțumirilor exprimate de contribuabili și autoritățile locale legate de creșterea taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie. Guvernul anticipează venituri suplimentare cu 30% față de anul anterior, datorită majorărilor fiscale pe proprietăți, terenuri și mijloace de transport. Estimările indică o sumă suplimentară colectată de aproximativ 3,7 miliarde lei, care va contribui la bugetul de stat.
„Aplicarea noilor rate ale impozitelor pe proprietate se preconizează a genera o creștere a încasărilor cu circa 3,7 miliarde lei în 2026, adică peste 30% față de 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autovehicule: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Ilie Bolojan.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Guvernul Bolojan justifică majorările fiscale locale afirmând că acestea erau cele mai mici din Europa și că intenționează să adune 4 miliarde lei suplimentar la buget în 2026.
Guvernul Bolojan anunță perspective favorabile pentru economia națională, prognozând depășirea pragului de 2.000 de miliarde de lei pentru PIB în anul 2026.
