Deși guvernul Bolojan a anunțat perspective favorabile pentru economia românească și relansare, experții avertizează contrariul. Economiștii au precizat încă de la anunțarea măsurilor de austeritate că acestea vor încetini dezvoltarea economică sau vor accentua o recesiune deja începută. Creșterea economică a României în 2025 a fost de aproximativ 1%, iar specialiștii discută despre o posibilă încetinire, în timp ce analistii anticipează o criză economică majoră în 2026. De asemenea, anul 2025 a destabilizat sectorul industrial, fabrici emblematicice au fost închise, iar rata șomajului a crescut. În ciuda acestor semnale, în 2026 economia pare că va continua să dea semne de dificultate. Fără măsuri concrete pentru sprijinirea companiilor, șomajul va crește, iar consumul populației va scădea în continuare.
Economia românească indică semne clare de oboseală, deși premierul Bolojan a anunțat că în 2026 „vom avea o scădere a inflației și condiții pentru relansare în a doua jumătate a anului viitor”. Totuși, indicatorii economici, precum consumul intern, sectorul construcțiilor și activitatea industrială, arată că România va continua să se confrunte cu presiuni similare celor din 2025. datele Institutului Național de Statistică (INS) relevă o imagine a țării în care fabricile importante sunt închise, șomajul crește, iar consumul populației scade drastic. Conform manualelor de economie, o criză economică se caracterizează prin reducerea consumului și creșterea ratei șomajului. Acest fenomen este deja vizibil în România, în ciuda declarațiilor privind o creștere economică. De exemplu, consumul a înregistrat o scădere în noiembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024, iar cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, indicator esențial pentru consum, a scăzut cu 4,8%.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Singura creștere observată a fost în cazul cifrei de afaceri din comerțul angro. Conform datelor INS, aceasta a crescut în octombrie 2025 față de aceeași lună din 2024, doar cu 1,2%. Totuși, sectorul a înregistrat scăderi în comerțul angro cu produse agricole și animale vii, precum și în comerțul specializat și în comercializarea alimentelor, băuturilor și tutunului.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Volumul cifrei de afaceri din sectorul serviciilor a scăzut în octombrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024, atât în valori brute cu 7,3%, cât și ajustat sezonier cu 6,9%. Această descreștere a fost determinată de reducerea activității în hoteluri, restaurante, saloane de coafură și înfrumusețare, servicii de spălare și curățare textile, agenții turistice și jocuri de noroc, conform datelor INS. Aceasta indicator economic reflectă veniturile obținute de companii din prestarea diverselor servicii, excluzând TVA-ul și alte venituri non-clientel.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Producția industrială a înregistrat o scădere în primele 11 luni din 2025
Sectorul industrial, unul dintre pilonii principali ai economiei naționale, a înregistrat o reducere de 1,1% în serie brută în primele 11 luni ale anului față de aceeași perioadă din 2024, conform INS. Industria reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul României și are o influență semnificativă asupra dezvoltării economice.
În noiembrie 2025, producția industrială a scăzut cu 6,1% față de luna precedentă, determinată de declinul industriei prelucrătoare și al sectorului extractiv. Comparativ cu noiembrie 2024, producția a scăzut cu 2,8%, ca urmare a scăderilor din industriile mai sus amintite. În același timp, producția și distribuția de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au crescut cu 1%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1%, iar sectorul energetic și de extracție a înregistrat creșteri de 1,4%, respectiv 0,4%.
Construcțiile rămân cel mai dinamic segment al economiei românești
Conform statisticilor, construcțiile au avut o contribuție importantă la creșterea PIB-ului în primele luni ale anului, reprezentând 0,5%. Sectorul agricol a adus 0,2%, în timp ce industria a avut o influență negativă de -0,1%. Deși în octombrie 2025 s-au înregistrat scăderi de 2% față de septembrie, construcțiile au menținut o creștere constantă în primele 10 luni, iar comparativ cu octombrie 2024, volumul lucrărilor a crescut ca serie brută cu 13,8%, ajustată sezonier cu 13,3%, conform INS.
Creșterea șomajului cauzată de măsurile de austeritate și închiderea fabricilor
România traversează o perioadă dificilă, iar majorarea ratei șomajului reflectă impactul măsurilor fiscale restrictive, inflației ridicate și instabilității globale. Anul precedent a fost marcat de concedieri extinse, urmate de închiderea unor unități de producție, afectând semnificativ economia și PIB-ul. De asemenea, impactul social al acestor concedieri este considerabil. În noiembrie 2024, rata șomajului era de 5,7%, iar în noiembrie 2025 a crescut la 6%. Chiar dacă creșterea este modestă, indicatorii economici indică faptul că traversăm o perioadă instabilă. În plus, Banca Mondială și-a revizuit în coborâre previziunile pentru economia României, care a crescut anul trecut cu doar 0,8%, față de 1,3% estimat anterior și 2,1% previzionat la începutul anului.
TEXTEA AUTORULUI:
Anul austerității a afectat semnificativ sectorul industrial, cu închiderea fabricilor emblematice și o creștere a șomajului cu dublu față de anul anterior. Experți economici afirmă că în 2026 va fi testul adevărat pentru managementul guvernamental.
Nicușor Dan susține că 2025 a fost un an de succes, însă semnele de criză economică se strâng. „Am încheiat anul cu reducerea pragului deficitului bugetar și o creștere economică moderată”. Rămâne de văzut dacă criza se va intensifica în 2026 și care vor fi principalele semne ale acesteia.
