Guvernul Franței a depășit vineri două moțiuni de cenzură legate de buget și se apropie de aprobare unui proiect de lege bugetară pentru anul curent, conform publicației POLITICO.
Moțiunea depusă de partidul de extremă stângă France Neînfrântă a obținut 269 de voturi, cu 19 mai puține decât minimul necesar pentru aprobare.
Inițiativa Adunării Naționale, formațiune de extremă dreaptă, a primit sprijinul a doar 142 de parlamentari, informează aceeași sursă.
Cele două formațiuni politice au încercat să răsturnă guvernul condus de premierul Sébastien Lecornu, după ce acesta a recurs la o procedură constituțională pentru implementarea bugetului Franței pentru 2026.
Decizia a fost luată în condițiile în care parlamentul nu a reușit să aprobe legea bugetară până la sfârșitul anului 2025.
Această metodă, cunoscută sub denumirea de articolul 49.3 din Constituție, permite executive-ului să adopte o lege fără vot în legislativ, însă opoziția poate depune o moțiune de cenzură.
Marți, Sébastien Lecornu a utilizat articolul 49.3 pentru segmentul bugetar referitor la creșterea veniturilor. El va utiliza din nou această măsură vineri, pentru cheltuielile statului.
Rezultatul era anticipat, având în vedere că partidele de extremă au un număr insuficient de voturi pentru a răsturna executivul.
Social-democrații mai moderati, care au avut un rol cheie în menținerea echilibrului politic, nu au susținut moțiunile, după ce au primit concesii bugetare de ultim moment din partea guvernului.
Franța se confruntă în prezent cu presiuni din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale pentru reducerea deficitului bugetar.
Deficitul a atins anul trecut 5,4% din PIB, iar datoria publică ar putea ajunge la 118,2% din PIB în 2026, conform estimărilor oficiale.
Legislativul fragmentat nu a reușit, pentru al doilea an consecutiv, să elaboreze un proiect de buget fără intervenția guvernului, deși premierul a promis promovarea dialogului și a consensului.
Cu toate acestea, deputații au ajuns la un acord privind finanțarea sistemului de securitate socială.
În lipsa unui buget aprobat în timp util, autoritățile au prelungit aplicarea bugetului pentru 2025 în noul an fiscal.
Săptămâna trecută, Sébastien Lecornu a anunțat intenția de a recurge la articolul 49.3 pentru aprobarea bugetului, deși în octombrie respinsese această soluție.
Proiectul de buget pentru 2026 prevede un deficit de aproximativ 5% din PIB și se află încă sub procedura de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană.
Guvernul de la Paris și-a asumat reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2029, conform reglementărilor Uniunii Europene.
