Guvernul Bolojan afirmă că România a înregistrat un deficit bugetar de 7,7%, comparativ cu ținta oficială de 8,4%. Astfel, deficitul anticipat pentru anul 2025 va scădea cu 0,7 puncte procentuale din PIB, fiind un semnal de stabilitate pentru piețe și investitori. În execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul evidențiază apariția bruscă a unor venituri de 10 miliarde de lei – aproximativ 2 miliarde de euro – provenite din fonduri încasate din granturi PNRR. În realitate, România nu a obținut astfel de fonduri în decembrie 2025. Mai mult, în anul 2025, fondurile alocate din PNRR au scăzut cu 7 miliarde de euro. Care este explicația?
O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care România ulterior le-a pierdut – ar fi trebuit să fie reflectate în cheltuielile guvernamentale. În momentul transferului fondurilor de la PNRR către fondurile de coeziune – sub formă de granturi – acestea apar atât la venituri, cât și la cheltuieli în execuția bugetară, menținând impactul net asupra deficitului la zero.
Prin urmare, Guvernul Bolojan, paradoxal, a redus în mod contabil deficitul bugetar pentru 2025 cu 10 miliarde de lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB, chiar prin pierderea fondurilor din PNRR.
Practically, la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, încasările au fost de 12,99 miliarde lei.
Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025
Pentru aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, încasările totale au depășit 22,93 miliarde lei.
Execuția bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025
Rămâne întrebarea: Când Guvernul Bolojan a realizat rectificarea bugetară și a majorat ținta de deficit, menținând-o la 8,4% din PIB, a fost conștient că sumele pierdute din PNRR vor induce o scădere artificială a deficitului în 2025?
Cronologia „manevrelor” bugetare
Data de 23 iunie 2025, zi în care Bolojan a preluat funcția de premier, marchează începutul unei campanii alarmiste despre „catastrofa economică” a României: incapacitatea de plată, deficit bugetar ridicat, criză economică. Soluția? Reduceri ample de personal, tăieri de salarii și majorări de taxe.
Guvernul Bolojan a majorat, în prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, și a continuat cu măsuri dure de austeritate pentru pensionari, persoane cu venituri modeste și persoanele cu dizabilități.
Aceasta țintă de 8,4% a fost menținută și în cea de-a doua rectificare, la sfârșitul lunii noiembrie.
Mai mult, guvernul Bolojan a păstrat ținta pentru investițiile publice la 149 miliarde lei, deși realitatea a fost o execuție de doar 137 miliarde lei, cu o diferență de 12 miliarde lei mai puțin.
Se știa că deficitul va scădea dacă fondurile pierdute din PNRR sunt transferate în granturi din fonduri de coeziune?
La 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța finalizarea negocierilor pentru PNRR, evidențiind că cel puțin 7 miliarde de euro vor fi transferați de la împrumuturile din PNRR (reținute ca plăți în execuția bugetară) către componentele de granturi (înregistrate atât la cheltuieli, cât și la venituri).
Sumele transferate au fost mai mari și au provenit din mutări de la împrumuturile PNRR către granturi PNRR și fonduri de coeziune.
De atunci, a devenit clar că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri, în contextul neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și alte fonduri nerambursabile. La împrumuturile PNRR, fondurile se evidențiază doar ca plăți, fiind datorii de returnat.
La 3 septembrie, ministrul Pîslaru a anunțat acordul cu Consiliul European pentru transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și finanțări din fonduri UE de coeziune.
Primul pas de rectificare bugetară a avut loc la 1 octombrie, când ținta de deficit a fost majorată la 8,4%, chiar dacă, pe hârtie, deficitul bugetar urma să scadă semnificativ odată ce sumele cheltuite din fonduri europene, fie ele și împrumuturi, vor fi înregistrate și ca venituri.
„Surpriza” provocată de deficitul de 7,7% din PIB
Aceasta „surpriză” a fost prezentată în ultimele zile, când Bolojan s-a lăudat cu reducerea deficitului pentru 2025 la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB.
Dacă adăugăm circa 0,5% din PIB la această valoare, rezultă un deficit de aproximativ 8,25%. Pentru comparație, deficitul bugetar al anului 2024 s-a situat la 8,65% din PIB.
Este inevitabil să apară întrebări privind economiile și creșterile de venituri realizate prin majorări de taxe și impozite, înghețarea salariilor și pensiilor, toate măsuri de austeritate impuse românilor cu venituri modeste, care, conform cifrelor analizate, nu au avut un impact semnificativ.
Din contră, rezultatele evidențiază că economia guvernului s-a bazat mai mult pe reducerea cheltuielilor de capital, în special investițiile din bugetul de stat.
„Eroarea” în execuția bugetară
Pe baza acestor date, guvernul Bolojan putea estima un deficit apropiat de 7,7% din PIB dacă nu ar fi „uitat” să ia în calcul transferul de sume din fonduri europene în venituri, ceea ce a influențat cifrele finale.
De asemenea, o întrebare importantă este cât au plătit dobânzi mai mari în ultimele luni, ca urmare a estimării unui deficit de 8,4% din PIB, comparativ cu unul de 7,7%. În cazul unui deficit mai mic, dobânzile ar fi fost mai reducute, stimulând economia.
Costurile „eroului de sacrificiu” Bolojan pentru România
De la începutul mandatului, Bolojan s-a prezentat ca un „erou al sacrificiului”, un „salvator” care își riscă popularitatea pentru depășirea crizei economice. În realitate, cifrele indică o manipulare contabilă și un discurs alarmist despre starea naționalei.
Aceste interpretări aduc în discuție impactul real asupra economiei și stabilității financiare a țării.
FOTO: Mediafax/Envato
