Într-o ediție transmisă în direct de Gândul , Adrian Severin aduce o critică severă asupra modului de funcționare a serviciilor spy românești dar și în privința relațiilor statului român cu statele americane. Urmăriți în întregime, emisiunea lui Marius Tucă.
Invitat la emisiunea Marius Tucă Show, Adrian Severin acuză conducerea serviciilor secrete din România de o anumită naivitate, care, în anii ’90, a acceptat ideea promovată de americani, conform căreia partenerii strategici nu trebuie să se supravegheze reciproc. El afirmă că această teorie este complet greșită, deoarece spionajul între aliați constituie o garanție a securității și a supravegherii.
„În primul rând, este o eroare pe care am comis-o încă din 1990. Mă refer la cei care am avut autoritate atunci. Anume, am încurajat serviciile noastre să colaboreze cu cele americane. Acest lucru nu este negativ. Era un lucru benefic, însă toate se întâmplă în anumite limite. Știți că, într-o anumită doză, un medicament aduce vindecare, iar în alta… În plus, atunci, am acceptat teza americană, și nu doar pe cea americană, ci, în special, pe cea americană: „Nu mai desfășurați activități de informații în America, pentru că suntem parteneri, iar partenerii nu trebuie să se spioneze”. Am realizat în timp că partenerii se spionează chiar pentru a se asigura că rămân în prietenie și parteneri. Aceasta a creat, să zic așa, un anumit spațiu necontrolat al serviciilor noastre. În 1990, am propus două proiecte de lege: controlul bugetar al serviciilor secrete, dar nu s-au avansat, confirmând această situație. Pot avea persoane juridice ca acoperire, dar nu pot primi fonduri pentru operațiuni care scapă controlului bugetar. De asemenea, este nevoie de inspecție administrativă. Credeam că aceste agenții trebuie să fie supuse unor autorități, de exemplu, Serviciul de Informații Externe trebuie să fie subordonat Ministerului de Externe, pentru a avea nevoie de informații. Cui furnizează aceste informații?”
Severin afirmă că România nu a fost, de fapt, un aliat al Statelor Unite, ci a stabilit relații cu grupări speciale, fapt care a generat tensiuni în scena politică românească pe fondul schimbărilor de la Washington.
De asemenea, interlocutorul critică serviciile secrete care, susține el, au monopolizat domenii în care nu era necesar, cum ar fi presa.
„Din păcate, o altă greșeală a fost tocmai a lor, adică faptul că s-au legat, ca mulți politicieni români, nu de statul respective, ci de grupări de interese din acea țară. Astfel, nu avem o relație instituțională cu America, ci una subterană, bazată pe grupări de interese soroșiste, antisorosiste, globaliste, imperialiste, după caz. De aceea, după schimbarea președintelui la Casa Albă, nu avem o relație directă cu noul șef, deși acesta reprezintă Statele Unite. Rămânem atașați de cei cu care ne-am educat, fără loialitate față de SUA, ci față de gruparea de interese cu care am avut legături. În acest context de libertate relativă, serviciile noastre au devenit paranoice, având impresia că trebuie să controleze totul, să fie prezente peste tot. Întâlnim ofițeri acoperiți, directori de biblioteci. De ce trebuie implicate în mass-media?”
