De când Crin Antonescu a afirmat, în podcastul lui Ionuț Cristache, că „Bolomania din România se apropie de final”, a izbucnit o polemică subtilă între acesta și jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a oferit fostului politician o descriere morală dură: Crin Antonescu are „un suflet mic și murdar”.
Într-o intervenție scurtă pe rețelele sociale, jurnalistul îi oferă fostului politician o caracterizare morală, cu caracter de verdict implacabil.
„Mi-am spus că vinovat este orgoliul rănit”
„Când Crin Antonescu a refuzat să sprijine candidatul Nicușor Dan în turul doi, deși l-am sunat și am insistat pentru susținere, am fost dezamăgit de lipsa lui de responsabilitate; mi-am spus că motivul principal este orgoliul rănit.
Când a început să lanseze declarații care îl plasa în AUR și la postul tv MarșMă, unde s-a și prezentat, mi-am dat seama că este din cauza frustrării și a faptului că se simte trădat de cele trei partide care l-au susținut.
În prezent însă, Antonescu, râzând lipsit de sens din fotoliul său, s-a năpustit asupra lui Ilie Bolojan, cel care a renunțat să candideze la Președinție pentru a-i aduce sprijin PSD, PNL și UDMR. Dl Bolojan l-a sprijinit public, în calitate de susținător personal, din poziția de președinte interimar.
Reacția lui Crin Antonescu a fost rapidă
„Dl. Cristian Tudor Popescu mă testează rapid și cu fermitate, evaluând sufletul meu. Ultima sa pasiune, dl. Bolojan, îl face să fie tulburat într-un mod pe care nu l-am mai observat de când apăra, cu aceeași energie, „justiția” dnei Kovesi („în poziția faraoanei Nefertiti”) sau instituția despre care scria „DNA rămâne singurul lucru viu și autentic pe care l-am perceput în 26 de ani în România, după Revoluție”.
Fostul politician analizează în detaliu fiecare critică exprimată:
„Nu pot rămâne mult timp mâhnit de condamnarea mea, cu întregul suflet, în circumstanțe urgente. Nu am dreptul să mă plâng când cineva precum Ion Diaconescu, fost președinte țărănist, după 17 ani de detenție politică sub regimul comunist, a fost etichetat drept „troglodit politic” de același acuzator public, atunci îndrăgostit de Iliescu. Spre deosebire de alți constructori de insulte publice, dl. CTP merită câteva clarificări, indiferent de magnitudinea sufletului meu.
- Nu i-am cerut niciodată dlui Bolojan sprijin pentru o candidatură prezidențială. Domnia sa mi-a cerut să candidez.
- Dl. Bolojan nu mi-a „adus” sprijin din partea PSD, UDMR sau PNL, ci a constatat acest lucru.
- Dl. Bolojan nu a renunțat niciodată la o candidatură, iar eu nu i-am cerut acest lucru. Tema candidaturii sale a apărut, în mod propagandistic, în timpul campaniei, în mod clar împotriva mea.
- Ce a făcut sau nu a făcut dl. Bolojan în campanie nu voi discuta, pentru că îmi asum întreaga responsabilitate pentru rezultat (care a fost eșecul).
- Nu am nicio implicare în scenele politice din România sau în activitatea PNL (din care nu mai fac parte și nici nu voi mai face). Considerațiile și comentariile le voi face doar în situațiile în care sunt solicitat, în modul în care aleg eu și despre cine doresc.
„După atâtea victorii, cum poate fi România „în mocirlă”?”
„În cele din urmă, din respect pentru inteligența remarcabilă a dlui CTP (despre sufletul altuia nu îmi permit să comentez pe Facebook), am totuși o rugăminte: nu exagerați ridicolul, afirmând că dl. Bolojan, „nu are susținere pentru a scoate România din impas”. Sunteți mulți.
Sunteți aproape toți.
Și, fiți sigur, dl CTP, ați triumfat întotdeauna: cu Iliescu împotriva lui Ion Diaconescu, cu Băsescu, Kovesi, Iohannis și Nicușor Dan. Nici nu înțeleg foarte bine de ce, după atâtea succese, România, citez, „se află în condiții proaste”.
Chiar nu mai putem spune cel puțin ceva, cei precum mine, cu „suflet mic și murdar”? Bolojan se poate, totuși, ușor!
