Construirea unei locuințe nu înseamnă doar ziduri și acoperiș, ci un proces complex ce implică proiectare meticuloasă, obținerea autorizațiilor, planificare financiară realistă și alegeri tehnice cu impact pe termen lung. Arhitectul Sergiu Petrea analizează, pentru Gândul, diferențele fundamentale dintre o casă obișnuită și o locuință pasivă, de la costuri și execuție până la recuperarea investiției și nivelul de confort în timpul utilizării.
Construirea unei case începe cu ideea și se finalizează atunci când este nu doar finalizată, ci și funcțională, eficientă și adaptată nevoilor reale ale locuitorilor.
Potrivit arhitectului Sergiu Petrea, primul pas esențial este înțelegerea procesului în ansamblu.
„O locuință înseamnă parcurgerea unor etape în proiectare, obținerea unei autorizații – mai simplificate sau mai complexe – și apoi construcția, respectând planurile și autorizațiile, astfel încât rezultatul final să fie satisfăcător atât din punct de vedere al bugetului, cât și al performanței”, explică Sergiu Petrea.
Autorizația pentru construcție și performanța energetică, exigente sau recomandate
Obținerea autorizației pentru o construcție nu reprezintă doar o formalitate birocratică, ci include cerințe din ce în ce mai clare privind eficiența energetică și, în anumite situații, sustenabilitatea clădirii.
Acestea provin din legislația europeană și sunt transpuse în legislația națională prin norme și reglementări specifice.
„Aceste cerințe pot fi obligatorii sau doar recomandate, în funcție de situație. Important este ca beneficiarul să cunoască de la început dorințele și așteptările față de proiect, precum și bugetul disponibil”, adaugă specialistul.
Complexitatea crescută, investiții mai mari
Diferențele dintre o locuință „obișnuită” și una cu performanțe înalte sunt consistente, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar.
Pe măsură ce nivelul de performanță dorit crește, se intensifică și dificultatea execuției, precum și necesitatea de a angaja constructori capabili să respecte proiectul.
„Pe măsură ce nivelul de complexitate crește, se majorează și implicarea financiară. Un factor foarte important este abilitatea constructorului de a transpune corect proiectul și de a atinge obiectivele stabilite”, menționează arhitectul.
Recuperarea investiției în termen lung
O locuință performantă necesită o investiție inițială mai considerabilă, însă aceasta poate fi recuperată în timp prin costuri de exploatare reduse:
„Perioada de recuperare poate fi de 10, 15 sau chiar 20 de ani. Totul depinde de soluțiile alese la început și de factorii luați în calcul”, explică arhitectul Sergiu Petrea.
Din punctul de vedere al eficienței energetice, o locuință obișnuită respectă consumurile reglementate de normative, fie în kilowați-oră pe metru pătrat pe an, fie prin soluții constructive standard.
„O construcție obișnuită poate fi realizată din zidărie de blocuri ceramice sau BCA, peste care se adaugă termoizolație și finisaje. Se montează tâmplărie de calitate, de preferință cu trei straturi de sticlă, și se includ sisteme moderne de încălzire, precum pompele de căldură”, adaugă arhitectul.
Se pot integra sisteme fotovoltaice și, recomandat, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, pentru a diminua pierderile energetice.
Casa pasivă: standarde mult mai riguroase
Prin comparație, locuința pasivă ridică toate aceste principii la un nivel superior.
Izolația este mai grosieră, ferestrele sunt certificate și extrem de performante, iar punțile termice trebuie eliminate aproape total. De ce?
Explică și arhitectul Sergiu Petrea: „La o casă pasivă, evităm punțile termice – zonele prin care căldura se pierde spre exterior, precum balcoanele sau fundațiile neizolate corespunzător.”
Ventilația cu recuperare de căldură devine obligatorie, pentru a asigura aer proaspăt fără pierderi semnificative de energie.
Importanța etanșeității clădirii
„Casele pasive trebuie să atingă un standard strict de etanșeitate. Pierderile minore, în sumă, pot împiedica atingerea nivelului de performanță dorit”, sintetizează arhitectul Sergiu Petrea.
În concluzie, alegerea între o locuință „obișnuită” și o casă pasivă nu ține doar de buget, ci și de viziune pe termen lung. Așa cum subliniază specialistul, deciziile din faza inițială influențează nu doar costurile de început, ci și confortul, consumul și calitatea vieții pe mulți ani.
Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Construcții Erbașu.
RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI:
- Dezvoltarea viitoare depinde de infrastructura rutieră modernizată
- Progrese în circulație între Sibiu și Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3)
- Licitație pentru modernizarea Pistei 1 a Aeroportului „Henri Coandă”, cu o valoare de peste 100 milioane euro
- Rafinăria Petrotel Ploiești a încetat prelucrarea țițeiului rusesc din 2022, reluarea operării fiind estimată pentru sfârșitul anului
- Descoperirea unui relicvă pe fundul Lacului Vidraru a suscitat interes online, fiind prezentate imagini spectaculoase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani
