Într-un interviu acordat HotNews în contextul unui scandal public legat de modificarea criteriilor de selecție pentru concursul de management al Teatrului Național București, ministrul Culturii declară că este „interesat să atragă tineri, inclusiv din domeniul independent, dar nu la Teatrul Național București”, susținând că abordarea lor nu este adecvată. Aceasta nu este singura controversă care îl vizează în aceste zile pe Demeter.
Recent, actori, regizori și membri ai juriului TNB acuză politizarea criteriilor de selecție și manipularea opacă a procesului de conducere din 2025. De asemenea, membri ai comisiei de jurizare, inclusiv Marinela Țepuș, au semnalat pe Facebook că „membrii fostei comisii, cu excepția a trei, au refuzat să discute cu foștii candidați privind proiectele, pentru ca aceștia să își poată înțelege erorile sau devierile.”
La concursul anterior au participat Alexandra Badea, dramaturgă și regizoare în Franța, Ada Lupu Hausvater, regizoare și manager al Teatrului Național din Timișoara de peste două decenii, și Radu Popescu, regizor și cofondator al teatrului independent Apropo. Alexandra Badea a obținut nota cea mai mare, 6,83, dar aceasta a fost insuficientă pentru promovare, minimul fiind 7.
În decembrie, în cadrul unei dezbateri publice, Alexandra Badea a solicitat explicații ministrului Andra Demeter privind notarea concursului, însă dialogul s-a tensionat, ministrul răspunzând cu replici acide și țipete: „Vă las să vorbiți, dar nu vă face bine. Arată că sunteți nepregătită! Nu v-ați familiarizat cu regulamentul! Eu, dacă aș fi în locul dumneavoastră, nu aș insista, dar e problema voastră. Nu ați citit regulamentul, nu cunoașteți legea, și totuși comentați!”, relatează Cultura la dubă. Alexandra Badea activează ca regizoare la Paris și București, fiind fondatoarea companiei Hédéra Hélix, masterandă la Sorbonne Nouvelle și laureată a Premiului pentru Teatru al Academiei Franceze.
Ultimele inițiative ale ministrului au stârnit sute de angajați din domeniul cultural să ceară, printr-o petiție, demiterea sa de către prim-ministru. În manifest, se aduc acuzații precum subminarea resursei umane din cultură, incapacitate managerială, lipsă de viziune strategică, intenția de a desființa Institutul Național al Patrimoniului, de a politiza instituțiile culturale și de a decredibiliza concursurile pentru proiecte de management.
În interviul pentru HotNews, Demeter le răspunde contestatarilor: „Nu trebuie să experimentezi pe cel mai mare teatru”.
Ministrul oferă explicații și despre proiectul Legii managementului cultural, care prevede ca, în instituțiile din zone cu minorități naționale, candidații pentru funcția de conducere culturală să primească avizul organizațiilor reprezentative ale comunităților, precum UDMR.
„Fals, eronat, scoasă din context”
Hotnews: Doamnă ministru, mai multe personalități din domeniul cultural vă acuză că intenționați să politizați instituțiile culturale. Cum comentați aceste acuzații?
Andras Demeter: – Este incorect. Este fals, eronat și scoasă din context.
– Cum justificați condiția prevăzută la art. 3 alin. (4) din proiectul noii legi a managementului cultural, care stipulează că un candidat pentru conducerea unei instituții publice culturale trebuie să obțină aviz favorabil din partea organizației reprezentative a comunității în Parlamentul României sau, în cazul minorităților, din partea Grupului parlamentar relevant?
– Această prevedere face parte dintr-un proiect legislativ în dezbatere publică, bazat pe un model utilizat de mai mulți ani în domeniul educației (art. 195/L.198/2023). Propunerea a fost concepută ținând cont de experiențe concrete din sistem, inclusiv ale directorilor de instituții culturale din minorități naționale. Când au apărut dificultăți administrative sau financiare, sprijinul era solicitat direct organizațiilor comunităților respective.
– În această perspectivă, un candidat pentru conducerea unui teatru situat într-o zonă cu majoritate maghiară sau romă ar trebui să obțină aviz din partea UDMR sau Partida Romilor Pro-Europa?
– Nu intenția nu a fost de a condiționa accesul la funcție de apartenența politică sau apartenența la o organizație, ci de a institui un mecanism de consultare cu reprezentanții comunităților vizate. Avizul nu este un instrument de control, ci o formă de dialog instituțional, pentru a înțelege mai bine contextul cultural și comunitar. Având în vedere sensibilitățile exprimate public, Ministerul Culturii analizează această propunere pentru a asigura autonomia managerială și interesul public.
„Vreau să atrag tineri, chiar și din mediul independent, dar nu la TNB”
– Care este motivația modificării condițiilor de înscriere la concursul pentru conducerea TNB, care solicită experiență de minimum 10 ani în instituții culturale publice sau 5 ani după absolvirea unui master în management cultural?
– Analizând rezultatele a două concursuri fără câștigători, am concluzionat că pentru cea mai mare instituție teatrală de repertoriu din țară, cu bugetul cel mai semnificativ, venituri proprii cele mai mari și cu peste 500 de angajați și colaboratori, experiența în sectorul public este esențială. Nu vom încredința conducerea cuiva fără această experiență.
De exemplu, nu pot să încredințez conducerea uzinelor Dacia unui care nu a condus măcar o secție mecanică în fabrică. Nu trebuie să faci experimente pe cel mai mare teatru. Vreau să atrag tineri, inclusiv din domeniul independent, dar nu la TNB. De ce? Pentru că cei patru candidați anteriori – soții Andrei și Andreea Grosu, Radu Popescu și Alexandra Badea – au avut abordări care nu sunt compatibile cu complexitatea și responsabilitățile Teatrului Național din București.
– Este posibil ca persoanele care au condus un teatru de stat, fie independent sau de stat, în altă țară, să fie eligibile?
– Răspunsul este negativ. Experiența de conducere în alte țări, precum Franța, nu este suficiente conform legislației române. Aceasta nu exclude posibilitatea ca Alexandra Badea să candideze la alte teatre din țară.
– Pot candida și persoanele care au condus teatre de stat în alte țări?
– Instituțiile publice sunt reglementate de dreptul public. Fără experiență relevantă, riscă să afecteze fondurile și siguranța personalului și a publicului. Experiența în conducerea unor teatre de stat în alte țări, reglementate de legea locală, nu se consideră echivalentă pentru eligibilitate conform legislației române.
– Acest nou criteriu favoritizați experiența seniorială în detrimentul competenței reale?
– Eu am câștigat concursul pentru conducerea unui teatru la 24 de ani, dar experiența managerială primită atunci nu înseamnă că favorizez senioritatea. Cer experiență în managementul unei instituții publice, indiferent de vârstă. Sunt mulți profesioniști cu peste zece ani de experiență în domeniu, fără a avea aceeași vârstă cu mine.
Cazul Alexandra Badea
– Înseamnă că, pentru a candida la TNB, trebuie să fi condus anterior un teatru național sau similar pentru a acumula experiență managerială?
– Nu am spus asta. Poate conduce orice teatru din țară, inclusiv din București, dar anumite manifestări publice, inclusiv ale Alexandrei Badea, precum și candidaturile independente, indică o incompatibilitate între abordarea asociată mediului independent și complexitatea conducerii TNB. Alte concursuri, inclusiv cele pentru teatre municipale sau interimate, sunt deschise. Teatrele din alte țări europene cu statut public, precum Slovacia, Ungaria sau Slovenia, oferă exemple de eligibilitate pentru cei care au avut astfel de experiențe, chiar dacă legislația națională diferă.
– Pot candida și cei care au condus teatre de stat în alte țări?
– Conform legislației române, experiența managerială trebuie să fie în instituții reglementate de dreptul public din țara noastră pentru eligibilitate. Experiența în sectorul public din alte țări, legal recunoscută, poate fi considerată, dar nu în mod automat.
– Considerați că noul criteriu favorizează experiența și vechimea în locul competenței reale?
– Am avut și eu experiența de a conduce un teatru la 24 de ani, dar nu aceasta determină criteriile. Cerem experiență în managementul instituțiilor publice, nu doar vârsta sau vechimea. Există mulți profesioniști calificați cu peste zece ani de experiență, indiferent de vârstă.
Cazul Alexandra Badea
– Înainte de a candida la TNB, ar trebui să fi condus un teatru național pentru a dobândi experiență managerială?
– Simplu nu. Poate conduce orice teatru din țară, însă manifestările publice și comportamentul Alexandrei Badea indică o incompatibilitate între această experiență și cerințele complexe ale TNB. În plus, alte concursuri pentru teatre din București pot fi accesate fără dificultate. Orice teatru guvernat de dreptul public din alte țări europene cu sistem similar poate fi luat ca exemplu, pentru a demonstra eligibilitatea profesională.
– Pot fi eligibile și cei care au condus teatre de stat în alte țări?
– În legislația română, experiența trebuie să provină din instituții cu statut de drept public din țara noastră pentru a fi eligibili pentru funcțiile din domeniu.
– Percepția că noul criteriu favorizează experiența în detrimentul competenței reale este corectă?
– Nu. Este importantă experiența managerială într-o instituție publică. Vârsta și vechimea nu sunt criterii exclusive. Multe persoane cu experiență vastă pot aplica, indiferent de vârstă.
