Într-o ediție live transmisă de Gândul, profesor universitar doctor Dan Dungaciu, sociolog, specialist în geopolitică și analist, a discutat despre excluderea României din dialogurile referitoare la Transnistria. Vizionați integral emisiunea lui Marius Tucă.
Dan Dungaciu: „Până la izbucnirea conflictului, Transnistria își declarase deja independența, conform celor spuse. Republica Moldova nu a avut niciodată control asupra Transnistriei. Aceasta și-a proclamat suveranitatea înainte ca Moldova să devină stat independent.”
Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Dan Dungaciu a abordat modul în care România nu face parte din discuțiile despre Transnistria. El a precizat că Republica Moldova are doi vecini. Sociologul subliniază că autoritățile moldovene nu controlau niciodată regiunea Transnistria. Aceasta și-a anunțat deja suveranitatea înainte ca Moldova să devină oficial stat. În echipa formată din patru națiuni, ulterior extinsă la cinci + doi, România nu mai figurează. Sociologul evidențiază că Rusia a exclus România din această ecuație. Se întreabă de ce România nu participă la aceste dialoguri, dacă se revine la formatul de patru. El adaugă că România, vecin direct atât cu Moldova, cât și cu Ucraina, ar trebui să fie prezentă în aceste negocieri din perspectivă geopolitică.
„A fost menționată România în aceste discuții? Nu! S-a spus ceva despre România? Problema transnistreană, dacă ținem cont că Moldova are doi vecini: România și Ucraina. Cum să ignorăm acest aspect? Primul format de negociere din 1992, pentru problema transnistreană, a fost în formatul: România, Ucraina și Rusia. La acea vreme, Transnistria nu avea statut, fiind în stadiu de conflict, și se formase inițial un bloc format din cele trei state. După declanșarea conflictului în 1992, Rusia a exclus România din negociere, iar formatul s-a transformat în cel de cinci + doi, în care România nu mai apare. În acest nou format, au intrat observatori americani și europeni. Logica primul format era aceea de a include țări vecine: Moldova, Ucraina și Rusia, precum și România. Transnistria nu avea statut oficial, era un teritoriu în conflict, iar Rusia ne-a exclus din acest dialog. De atunci, autoritățile moldovene și-au redus susținerea față de Românie, iar țara noastră a fost eliminată din formatul negociatorilor. În prezent, România are statut de observator, deoarece Uniunea Europeană participă și ea. Dacă se reface formatul, ar fi mai logic ca România să discute cu Ucraina, Moldova, SUA și Uniunea Europeană? De ce nu suntem implicați direct, fiind vecini direcți cu Moldova? Aceste chestiuni evidențiază slaba și ineficienta diplomație românească. Dacă am închide deja Președinția și Ministerul de Externe, impactul ar fi minim, dar am putea economisi resurse și bani la buget.”, a explicat sociologul.
