ACTUALIZARE. Milliardarul Elon Musk reacționează cu un „wow” când contul conservator Lord Bebo, preocupat de România, comentează raportul Comisiei Juridice din Congresul Statelor Unite despre țara noastră:
„Guvernul SUA a acuzat direct Uniunea Europeană pentru că a falsificat alegerile din România! Este incredibil, dacă te gândești puțin. SUA susțin că Europa falsifică alegerile pentru ca candidatul lor să câștige, iar acest lucru NU este democratic”.
Sarah Rogers, adjunct al șefului Departamentului de Stat din SUA, anunță că va analiza raportul ce acuză Comisia Europeană de cenzură la conferința de la München din februarie.
Știrea inițială: Raportul conține numeroase referințe la situația din România, dedicând un capitol special alegerilor prezidențiale anulate din țară.
„Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și susținătorilor săi – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române au continuat să aplice măsuri de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, în ciuda faptului că acuzațiile anterioare privind influența Rusiei nu au fost demonstrate”, indică raportul Congresului SUA.
Donald Trump și Jim Jordan
Rezumatul raportului referitor la România:
„De la adoptarea DSA în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, precum și pentru alegerile europene din iunie 2024.
Documentele nepublice și citate în fața Comitetului arată modul în care Comisia Europeană a exercitat presiuni sistematice asupra platformelor pentru a dezavantaja partidele conservatoare sau populiste în timpul alegerilor naționale din statele membre ale UE.
În timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, Comisia Europeană a luat cele mai dure măsuri de cenzură.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor, câștigate de candidatul independent și populist Călin Georgescu, după ce serviciile de informații susțineau că Rusia l-a sprijinit pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.
Documentele interne TikTok prezentate Comisiei indică faptul că această narațiune este subminată. În aceste documente, compania a declarat că „nu a identificat și nici nu a fost informat despre o rețea coordonată de peste 25.000 de conturi asociate cu campania lui Georgescu”, ceea ce contrazice acuzațiile serviciilor de informații.
Până la finalul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media citau dovezi ale autorității fiscale din România care indicau că „Presupusa campanie de influență rusă fusese de fapt finanțată de un alt partid politic românesc”. Cu toate acestea, rezultatele alegerilor nu au fost restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat al sistemului a câștigat președinția României în alegerile reprogramate”.
Comisia Europeană a activat un sistem de răspuns rapid pentru cenzură în preajma mai multor alegeri recente din UE.
În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisie pot depune cereri prioritare de eliminare a conținutului în zilele premergătoare și după alegeri. Acești verificatori sunt, în general, de orientare progresistă și pro-cenzură, având un interes clar în a controla opinia publică și discursul politic.
Comisia Europeană a activat aceste sisteme înaintea alegerilor legislative din Franța, alegerilor prezidențiale din Moldova și alegerilor din România și Germania din 2024-2025.
Primul tur al alegerilor din România din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie, unde candidatul populist Călin Georgescu s-a calificat în al doilea tur împotriva Elenei Lasconi. Însă, Curtea Constituțională a anulat alegerile după acuzații de influență rusească coordonată pe rețelele sociale.
Publicațiile ulterioare au pus sub semnul îndoielii această poveste, sugerând că alt partid politico din România ar fi putut fi în spatele campaniei imputate Rusiei.
Totuși, autoritatea electorală românească a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reprogramare din mai 2025.
Documentele TikTok și comunicările cu autoritățile române și Comisia Europeană continuă să conteste acuzațiile privind interferența Rusiei.
Echipele de informații ale TikTok au evaluat constant că Rusia nu a desfășurat o campanie coordonată pentru influențarea lui Georgescu și au transmis această concluzie autorităților. În plus, în perioada electorală, platforma a redus conținutul care susținea candidați populiști sau naționaliști, inclusiv prin ordine de eliminare globale.
După alegeri, pe baza acuzațiilor nefondate despre interferență rusă, Comisia Europeană a deschis o investigație formală asupra practicilor de moderare TikTok. Înainte de scrutin, autoritățile române au cerut frecvent eliminarea conținutului politic, folosind interpretări extinse ale puterii de cenzură.
TikTok a menționat că a fost „precauțioasă față de abordarea informală” a autorităților române și a explicat că argumentele juridice din spatele solicitărilor au fost foarte extinse și generice.
De exemplu, autoritățile române au solicitat eliminarea conținutului pentru că era „lipsit de respect” față de Partidul PSD, aflat în coaliția de guvernare.
După prima rundă, cererile au devenit și mai frecvente, inclusiv pentru eliminarea orice material cu candidatul Georgescu.
Aceste acțiuni – reducerea libertății de exprimare a criticilor și susținătorilor – sunt considerate profund antidemocratice.
TikTok a refuzat eliminarea postărilor private legate de Georgescu, invocând libertatea de exprimare.
Unele cereri au inclus ordine globale de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu.
Ca răspuns la o hotărâre judecătorească, TikTok a blocat conținut care nu respecta legislația privind finanțarea electorală, dar păstra accesul la conținutul respectiv în exteriorul României.
Compania a refuzat să elimine la nivel global conținutul ce contravenează legislația românească, fiind criticată de autoritățile locale.
După alegeri, SRI a reclamat că, deși conținutul a fost blocat în România, acesta rămâne accesibil în alte state și poate fi redistribuit.
Eliminarea conținutului la nivel internațional încalcă suveranitatea națională și poate permite autorităților extrene să cenzureze ilegal discursul în țări fără jurisdicție.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor și turul doi, pe baza acuzațiilor de campanie coordonată de Rusia în social media.
Echipa internă de evaluare a amenințărilor TikTok nu a susținut această interpretare și a raportat autorităților că nu a găsit dovezi concludente.
Documentele oficiale indică faptul că, în timpul scrutinului, platforma a descoperit trei operațiuni de influență coordonată, toate neavând legătură cu Rusia.
Doar unabotul a fost legat de campania lui Georgescu, fiind realizat de un actor din România cu sub 2.000 de urmăritori.
După alegeri, TikTok a informat autoritățile române despre măsurile de integritate electorală și a sesizat activitate suspectă legată de conținut politic, fără a confirma legătura cu Rusia.
Alicele la acuzele de interferență s-au dovedit a fi nefondate, iar platforma a menținut că nu a găsit dovezi ale unei campanii coordonate rusești.
Documentele interne arată că autoritățile române au dat ordine stricte pentru reducerea conținutului favorabil candidaților naționaliști și conservatori, în special cu privire la unele discursuri despre alegeri și influențele externe.
După alegeri, Comisia Europeană a demarat o anchetă formală privind practicile de moderare ale TikTok și măsurile de atenuare a riscurilor sistemice.
Autoritățile din România au continuat să solicite eliminarea conținutului politic pe platforme, adesea interpretând foarte larg drepturile și responsabilitățile.
TikTok a afirmat că abordarea autorităților române a fost excesivă și că interpretările legale folosite au fost extrem de extinse.
De exemplu, autoritățile au cerut eliminarea conținutului pentru că „aducea insulturi” partidului PSD.
După primul tur și în apropierea scrutinului, s-au intensificat solicitările pentru eliminarea conținutului legat de candidatul Georgescu.
Aceste demersuri – reducerea libertății de exprimare și cenzura criticilor – sunt considerate antidemocratice.
TikTok a refuzat să elimine postări private, invocând dreptul la libertatea de exprimare.
Unele solicitări au inclus ordine globale de eliminare a anumitor materiale pro-Georgescu.
Ulterior, după decizia instanței române, platforma a blocat conținutul care nu respecta legislația electorală, menținând accesul în alte jurisdicții.
Eliminarea conținutului la scară globală ridică probleme de suveranitate și poate fi folosită pentru cenzură extrajudiciară în țări fără jurisdicție legală.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a confirmat anularea primului tur și a celui de-al doilea tur al alegerilor, bazându-se pe acuzații legate de influența Rusia în social media.
Echipa de evaluare a riscurilor a TikTok nu a susținut această interpretare și a raportat lipsa dovezilor concludente.
Documentele arată că, în perioada electorală, compania a identificat trei operațiuni de influență coordonată, fără legătură cu Rusia.
Un singur incident viza promovarea campaniei candidatului Georgescu, fiind realizat din România cu un număr mic de urmăritori.
După scrutin, TikTok a raportat măsuri interne pentru menținerea integrității și a semnalat activități suspecte, fără a confirma legătura cu influența externă.
Autoritățile române au cerut continuarea cenzurii și după alegeri, încercând să controleze conținutul politic online, în condițiile în care acuzațiile de interferență rusească s-au dovedit a fi nefondate.
