Premierul Ilie Bolojan a transmis oficial Curții Constituționale a României (CCR) o scrisoare în care avertizează asupra riscului de pierdere a fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cazul neîndeplinirii unui jalon legat de pensiile de serviciu. Documentul face referire la posibilitatea redundanței de 231 de milioane de euro pentru România.
Riscul pierderii fondurilor PNRR
Într-o reuniune desfășurată la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Comisiei Europene, a fost adus la cunoștință că, pe baza informațiilor existente, Comisia consideră neîndeplinit jalonul 215, ceea ce ar putea duce la pierderea sumei de 231 milioane de euro destinată României din PNRR.
Precizări privind evaluarea europeană
Premierul a precizat că informațiile oficiale privind rezultatul evaluării europene nu vor fi transmise înainte de 11 februarie 2026. Până atunci, Comisia Europeană nu va comunica oficial decizia sa finală, urmând ca aceasta să fie anunțată public după această dată.
Contextul legal și responsabilitatea guvernului
Bolojan a subliniat că demersul de informare a CCR se realizează în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din Constituția României. Acesta prevede responsabilitatea autorităților de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană.
Implicații pentru legalitatea deciziei
Comunicatul emis de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, exprimă îngrijorarea cu privire la conținutul scrisorii lui Bolojan. În document, ICCJ avertizează asupra faptului că solicitarea Guvernului include o avertizare despre pierderea fondurilor europene pentru a influența decizia Curții Constituționale.
Reacția ICCJ la intervenția Guvernului
Președintele ICCJ susține că avertizarea legată de pierderea fondurilor europene, dacă rezultă din soluția de neconstituționalitate a proiectului de lege privind pensiile magistraților, reprezintă o ingerință în atribuțiile instanței. Argumentează că deciziile de validare a legislației trebuie să se bazeze exclusiv pe legalitate, nu pe considerente politice sau financiare.
Ingestiune și separație de puteri
Se subliniază că Curtea Constituțională nu este parte în procesul de implementare a politicilor guvernamentale și nu are rolul de a valida aspecte financiare ale Executivului. Rolul său este garantarea supremației Constituției, iar deciziile trebuie să fie rezultatul analizei juridice.
ICCJ reclamă că orice încercare de influențare a Curții Constituționale poate afecta grav credibilitatea instituțiilor statului și încrederea publicului în sistemul democratic. Solicită Guvernului să reafirmă public angajamentul față de independența justiției și să evite orice acțiune ce poate fi interpretată ca o ingerință în activitatea instanței constituționale.
Astfel, situația evidențiază tensiunile între deciziile executive și cele ale instanței supreme, în contextul gestionării fondurilor europene și al respectării principiiilor statului de drept.
