Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat că România trebuie să își regândească strategia de dezvoltare financiară și digitală, după finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în pregătirea pentru următorul cadru financiar multianual 2028–2034. În cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, el a subliniat importanța unei abordări integrate între fondurile europene, resursele naționale și investițiile private.
Priorități și planuri pentru următoarea perioadă bugetară
Pîslaru a menționat că implementarea completă a PNRR rămâne prioritatea imediată a autorităților. România beneficiază de o prealocare estimată la circa 60 de miliarde de euro pentru politicile de coeziune din cadrul fondurilor europene. Din luna mai, ar trebui început procesul de programare pentru noile planuri naționale și regionale.
Propunerea de schimbare a paradigmului de finanțare
Ministrul a propus o schimbare majoră în gestionarea fondurilor, care să combine fondurile europene cu resursele naționale și investițiile private, într-o proporție de aproximativ o treime fiecare. El a afirmat că această abordare ar putea multiplica impactul fondurilor europene și ar impulsiona o dezvoltare mai ambițioasă.
„Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și participarea privată, în proporție de 1-1-1”, a explicat Pîslaru.
Rolul digitalizării în strategia națională
Pîslaru a evidențiat digitalizarea ca fiind una dintre principalele domenii unde această strategie poate avea un impact semnificativ. El a declarat că dacă se discută de modernizare și digitalizare, trebuie implicate instituțiile europene, lanțurile valorice europene, bugetele naționale și sectorul privat.
„Contextul este extrem de favorabil pentru digitalizare, iar pentru o discuție serioasă trebuie să existe parteneriate între instituții, mediul privat și fondurile europene”, a spus ministrul.
Starea sectorului digital din România
El a menționat avantajele competitive ale sectorului digital românesc, atât în infrastructură, cât și în performanțele companiilor IT, precum Bitdefender și UiPath. Pîslaru a notat că infrastructura digitală este mai modernă comparativ cu alte regiuni, iar sectorul digital devine tot mai important.
„Digitalul este încă un avantaj competitiv, cu o infrastructură modernă și companii de succes. Observăm o creștere a internaționalizării firmelelor și a campionilor precum Bitdefender sau UiPath”, a afirmat el.
Coordonarea între sectorul privat și autorități
Ministrul a atras atenția asupra faptului că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale. El a considerat necesară o mai bună coordonare între autorități și mediul de afaceri pentru a sprijini creșterea sectorului digital.
„Firmelor private le-a fost mai degrabă să supraviețuiască decât să se alinieze politicilor guvernamentale”, a spus Pîslaru.
Participarea activă la proiectele europene
Pîslaru a subliniat necesitatea ca România să depășească rolul de simplu beneficiar pentru a participa activ la proiecte strategice de digitalizare ale Uniunii Europene. El a vorbit despre politicile vizând datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale.
„Este esențial ca România să nu mai fie doar un beneficiar, ci să devină participant activ la marile proiecte europene de digitalizare”, a declarat ministrul.
Probleme privind competențele digitale
El a atras atenția asupra nivelului scăzut de competențe digitale din România, considerându-l un obstacol în atingerea obiectivelor de modernizare. Pîslaru a spus că țara se află pe ultimele locuri în indicele DESI, ceea ce compromite ambiția de digitalizare.
„România este pe ultimele locuri în DESI, ceea ce face dificilă o modernizare reală dacă nivelul de competențe digitale rămâne scăzut”, a concluzionat el.
Proiectul „EUROPA CONNECT” și scopurile sale
Proiectul „EUROPA CONNECT” urmărește promovarea și o înțelegere aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților români. Acesta include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg.
Partenerii conferinței „Europa Connect – România Digitală” au fost Vodafone, Banca Transilvania, Erbasu Construcții, Hidroelectrica și Transgaz.
