România ocupă locul 72 în indicele global al democrației pentru anul 2024, fiind ultima țară în Uniunea Europeană, cu un scor de 5,99. Raportul, publicat de prestigioasa publicație The Economist, reflectă un declin semnificativ al poziției țării în cadrul clasamentului mondial.
Clasamentul și evoluția României
În cadrul evaluării, România a coborât de la poziția 60 din anul anterior. În 2024, țara a fost plasată în categoria democrației hibride, după ce anterior fusese considerată o democrație deficitară. În ultimii ani, această situație a devenit mai evidentă, fiind influențată de perturbări în procesul electoral și de deteriorarea atmosferei politice.
Context și motivele declinului
Declinul României este atribuit, în principal, organizării defectuoase a alegerilor din 2024 și urma ordinelor Curții Constituționale, care au condus la anularea alegerilor prezidențiale. Lipsa de informații relevante furnizate de autorități pentru realizarea clasamentului a fost menționată ca unul dintre motivele pentru poziția adversă.
Experții notează că, deși România nu este în război, poziționarea în categoria „democrație hibride” reprezintă un semnal de alarmă privind stabilitatea și funcționarea instituțiilor democratice. În comparație, Ucraina este poziționată mult mai bine, pe locul 92, deși se află în război cu Federația Rusă, iar legea marțială este încă în vigoare.
Perspectiva specialiștilor
Prof. univ. dr. Radu Carp consideră că există un blocaj în comunicarea oficială a României legat de anularea alegerilor și a subliniat că, dacă țara ar furniza explicații coerente, șansele de a îmbunătăți poziția s-ar putea crește. El subliniază însă că actuala situație nu poate fi comparată cu regimul autoritar al Ungariei.
Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, atribuie reîncadrarea într-o categorie inferioară organizării defectuoase a alegerilor și perturbărilor în procesul electoral determinate de influențe exterioare și de decizii controversate ale Curții Constituționale. El afirmă că există un impact negativ asupra stabilității democratice și menționează că și alte state, precum Coreea de Sud, au suferit pierderi de poziție în clasament din cauza crizelor politice.
Sociologul Vladimir Ionaș a subliniat dificultățile în schimbarea percepției internaționale asupra României, subliniind că lipsa unui raport oficial clar cu privire la anularea alegerilor din 2024 contribuie la această situație. El adaugă că, pe termen scurt și mediu, schimbările vor fi dificile, dacă opinia publică nu va percepe legitimitate și claritate în procesul electoral.
Ce înseamnă o democrație hibride și perspectivele viitoare
Conform indicelui, regimul hibrid sau democrația hibride se caracterizează prin alegeri influențate de guvern, opoziție restricționată, libertăți civile limitate și instabilitate politică, frecvent amplificat de corupție.
Specialiștii în politologie afirmă că pentru ca România să îmbunătățească poziția trebuie să îndeplinească condițiile fundamentale ale unei democrații liberale: respectarea statului de drept, organizarea unor alegeri libere și corecte, pluripartidism autentic și un sistem economic bazat pe piață și incluziune socială.
Vladimir Ionaș adaugă că progresul necesită timp și efort. Acesta a mai menționat că schimbările în modul în care societatea percepe stabilitatea și legitimitatea pot contribui la evoluția situației.
Perspectiva societății civile și a instituțiilor
Cetățenii sunt consternați de faptul că lipsa unui raport oficial privind anularea alegerilor creează confuzie și suspiciuni. Sociologul Vladimir Ionaș apreciază că modul în care autoritățile vor gestiona această situație poate influența în mod decisiv poziționarea țării în viitorul clasament.
În concluzie, situația prezentată în raport se înscrie într-un context de evoluție politică și institucională dificilă pentru România, unde transparența și claritatea deciziilor vor fi factori decisivi în redefinirea statutului democratic.
