Ministerul de Finanțe nu a publicat datele actuale privind datoria publică, ultima raportare fiind din septembrie 2025, când aceasta a ajuns la 1.095 miliarde de lei, reprezentând 58,9% din PIB. Conform datelor Eurostat, România a avut în trimestrul al III-lea al anului cea mai mare creștere a datoriei în PIB din Uniunea Europeană, la egalitate cu Lituania, fiind a patra după Luxemburg, Bulgaria și Franța. Nivelul datoriei a atins astfel pragul critic de 60% din PIB, o limită stabilită pentru MAC în cadrul aderării la UE.
Evoluția datoriei publice de la ultima criză economică
Analiza datoriilor guvernamentale din ultimii ani arată două perioade notabile de creștere accelerată: 2009–2010, cu o creștere de 16,7 puncte procentuale din PIB, și 2020–2021, cu o majorare de 13,4 puncte procentuale. Aceste creșteri au fost provocate de crize majore economice, care au forțat statul să se împrumute masiv pentru acoperirea deficitului.
Impactul guvernelor asupra îndatorării
Cel mai mare ritm mediu lunar de creștere a datoriei în PIB a fost înregistrat în timpul guvernării lui Mihai Răzvan Ungureanu, cu +1,07 p.p. pe lună. La polul opus, scăderi s-au consemnat în mandatele lui Mihai Tudose (-0,44 p.p. pe lună) și Dacian Cioloș (-0,07 p.p. pe lună). Pentru comparabilitate, s-a folosit media lunară a ponderii datoriei în PIB, eliminând efectul duratei mandatelor.
Utilizarea fondurilor împrumutate
Deși România s-a împrumutat recent în volum mare, investițiile publice din fonduri interne cresc doar aparent, iar efectul asupra infrastructurii reale și a productivității este încă nesigur. Conform datelor Consiliului Fiscal, în anul 2025 s-au înregistrat 59,7 miliarde de lei investiții din fonduri interne, în creștere față de 38,7 miliarde lei în 2023. În 2024, suma a fost revizuită de la 74 miliarde lei la 61,2 miliarde lei, după existența unor scandaluri contabile.
În anul 2024 s-au investit cu 14,3 miliarde lei mai mult decât în 2025, și cu 11,6 miliarde lei mai mult decât în 2020 și 2021, arată datele oficiale. Modelul economic bazat pe investiții a fost inițiat în 2023, consolidat în 2024 și continuat în 2025, dar apar dificultăți în susținerea ritmului în condițiile blocării investițiilor private.
Riscurile creșterii datoriei și a investițiilor
Nivelul datoriei apropiat de 60% din PIB, combinat cu creșterea rapidă din UE, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung. În cazul în care investițiile private vor încetini și finanțările rămân ridicate, țara nu va putea menține acest ritm de îndatorare fără a exercita presiuni suplimentare asupra economiei.
Concluzii și evaluări
Cifrele oficiale confirmă faptul că strategia de reducere a deficitului bugetar a fost influențată de o „scamatorie” contabilă, focusată pe manipularea cheltuielilor. Cheltuielile guvernamentale au depășit bugetul inițial, în vreme ce veniturile nu s-au materializat așa cum s-a promis, determinând, de fapt, o creștere a deficitului.
România continuă să se împrumute și să înregistreze creșteri ale datoriei, punând în pericol sustenabilitatea financiară în condițiile creșterii continue a nivelului de îndatorare, atât pe plan intern, cât și în contextul european.
