România are șanse să primească 231 de milioane de euro din fondurile europene pentru reforma pensiilor magistraților, după decizia Curții Constituționale de miercuri. Decizia a fost luată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, confirmând constituționalitatea legii privind creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și schimbări în pensiile de serviciu.
Decizia CCR și condițiile pentru fonduri europene
Curtea Constituțională a decis că legea adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii este constituțională. Termenul limită impus de Comisia Europeană pentru finalizarea reformei pensiilor magistraților este 28 noiembrie 2025.
Pentru a beneficia de fondurile PNRR, România trebuie să îndeplinească jalonul privind reformarea sistemului de pensii al magistraților. Decizia CCR reprezintă un pas clar în procesul de aliniere la această cerință.
Reacțiile politice și implicațiile deciziei
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a spus că acum depinde de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ca România să obțină cei 231 de milioane de euro. El a spus că „bine că s-a clarificat în sfârșit subiectul” și a adăugat că, de acum înainte, ministerul trebuie să își facă treaba pentru a nu pierde acești bani.
Grindeanu a menționat că nu va face comentarii despre decizia CCR și a subliniat că este responsabilitatea ministrului Pîslaru să gestioneze această certificare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a publicat pe Facebook un mesaj în care spera ca astăzi se va lua o decizie definitivă. El a afirmat că tema pensiilor speciale a fost o problemă cu impact economic și social mare și că asumarea unei decizii clare era necesară, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.
Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că decizia de miercuri confirmă constituționalitatea reformei și a vârstei de pensionare a magistraților. El a accentuat că această decizie nu face o victorie, ci o normalitate și o reafirmare a democrației. Fritz a adăugat că vor fi și cei care nu vor accepta această decizie, anticipând „zbateri”.
Deputatul UDMR Csmona Botond s-a arătat mulțumit de decizia CCR și consideră că rațiunea a învins. El a evaluat că legea adoptată de Guvern este constituțională și a exprimat speranța că România va primi cei 231 de milioane de euro, considerând suma importantă pentru buget.
Controverse legate de vizita fostului ministru Florin Iordache
Întrebat despre prezența fostului ministru PSD al Justiției, Florin Iordache, la CCR înainte de decizie, Sorin Grindeanu a spus că nu știe exact scopul vizitei. El a subliniat că Iordache nu mai este membru PSD și că nu au avut discuții despre această vizită.
Deputatul UDMR, Csoma Botond, a menționat că nu înțelege ce a căutat Iordache la CCR și a sugerat că ar fi fost mai bine dacă nu ar fi fost acolo, menționând că poate merge să bea cafea și în altă parte.
Florin Iordache a explicat pentru HotNews că se afla acolo deoarece birourile Consiliului Legislativ se află în aceeași zonă cu cele ale CCR, la Parlament, și a negat că ar fi avut vreo discuție cu judecătorii CCR.
Cei doi instituții au birourile pe același coridor, ocupând etaje diferite, fără a indica o activitate specifică legată de vizita sa.
Reacții ale liderilor politici și analize
Dominic Fritz a afirmat că, după decizia CCR, nu mai există dubii asupra constituționalității deciziei, dar a prevăzut că vor exista și persoane care nu o vor accepta și vor contesta, anticipând posibile „zbateri”.
Csmona Botond a indicat că, deși durata procesului a fost lungă, rezultatul este un win pentru rațiune și pentru decizia constituțională a legii adoptate de Guvern. El a spus că suma de 231 de milioane de euro poate fi folosită în beneficiul bugetului național.
Decizia CCR a venit după cinci amânări și a fost votată de majoritatea judecătorilor prezenți, în timp ce un grup de patru judecători, printre care și Mihai Busuioc, au votat pentru neconstituționalitate. Aceștia au fost numiți în funcție cu susținerea PSD.
Decizia finală înseamnă că legea privind pensiile speciale a fost considerată legală și constituțională de Curtea Constituțională, permițând astfel Guvernului să avanseze în procesul de reformare și să acceseze fondurile prevăzute.
