România a înregistrat pierderi de peste 4 milioane de cetățeni în ultimii 35 de ani, potrivit unei analize a președintelui Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei. Fenomenul migrației a început după 1990 și a continuat să crească, influențat de un declin al populației și de incertitudini economice, sociale și instituționale.
Demografie și migrație
Dupa 1990, numărul românilor care au emigrat definitiv a depășit 800.000, în timp ce circa 646.000 de persoane au ales să se stabilească în țară. În anul 1990, plecările definitive au fost aproape 100.000, dar această cifră a scăzut la sfârșitul anilor 90 și a crescut din nou după 2011. În 2012, plecările au depășit 30.000, iar în 2024 s-au înregistrat peste 50.000 de plecări definitive.
În același timp, populația României a suferit o transformare demografică semnificativă, cu un declin accentuat al numărului de locuitori. În perioada 2014-2024, s-au înregistrat 364.000 de copii născuți în străinătate, cu cel puțin un părinte român, care au fost ulterior înregistrați în țară. Aceasta reprezintă peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în România în aceeași perioadă.
Încredere în justiție și impactul migrării
Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP în 2025, 68,5% dintre români nu au încredere în aplicarea egală a legii. Doar 29,8% au încredere în mod mare sau foarte mare în această privință.
Datele Eurostat din 2025 indică faptul că 10% din populația UE locuiește în altă țară decât cea de domiciliu. Dintre acestea, 32,6% provin dintr-un alt stat membru, iar 67,4% din afara Uniunii Europene. România, Polonia și Slovacia se află printre statele cu cele mai mari fluxuri de emigranți.
Analize ale experților
Adrian Mitroi, profesor de Finanțe la ASE, afirmă că reducerea populației nu este doar o statistică, ci o mutație structurală cu implicații economice și instituționale. El menționează că deficitul de forță de muncă din sectoarele productive afectează economia, iar salariile nu au inversat tendința de migrare.
Mitroi consideră exodul drept un „vot” economic repetat al cetățenilor pentru mediul administrativ și oportunități. El susține că economia poate funcționa temporar prin consum și remitențe, dar fără capital uman, încredere și echitate, prosperitatea durabilă nu poate fi realizată.
Situația socială și nevoie de reforme
Vladimir Ionaș, sociolog, punctează că datele indică o pierdere anuală de cetățeni cu potențialul de a forma elita politică, academică și culturală a României. El avertizează că efectele exodului se vor resimți tot mai mult odată cu pensionarea decrețeilor, moment în care economia s-ar putea „sufoca” din cauza deficitului de resurse umane.
Ionaș accentuează necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale și avertizează că, în următorii ani, impactul economic al plecărilor va fi tot mai pronunțat, mai ales când populația activă va scădea semnificativ.
Pentru a contracara tendința, specialiștii recomadă reanalizarea politicilor de migrație și măsuri de stimularere a natalității, precum și reforme administrative pentru menținerea și atragerea tinerilor și specialiștilor în țară.
