Summitul Consiliului pentru Pace, înființat de fostul președinte american Donald Trump, a debutat joi la Washington, în cadrul unui eveniment care vizează în principal următoarea etapă a negocierilor pentru armistițiul fragil din Fâșia Gaza. La eveniment au fost prezenți reprezentanți din peste 40 de țări, însă principalele state occidentale, incluzând Marea Britanie, Franța, Germania și Spania, au refuzat participarea, invocând îngrijorări legate de structura și mandatul organismului.
Summitul Consiliului pentru Pace are loc joi începând cu ora 08:40, ora Washington-ului, respectiv 15:40 ora României. Discuțiile sunt urmărite în direct pe HotNews, conform Administrației Prezidențiale de la București. Manifestarea are loc la Institutul pentru Pace al SUA.
Participația oficială a României și a altor state
Președintele Nicușor Dan reprezintă România la nivel înalt la acest summit, fiind singurul oficial român prezent. La rândul său, Italia trimite ministrul de externe, Antonio Tajani, în timp ce Cehia, Cipru și Grecia au confirmat participarea în calitate de observatori, reprezentându-și ministerele de externe. Premierul ungar Viktor Orban, președintele argentinian Javier Milei, președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, președintele azer Ilham Aliyev, premierul armean Nikol Pashinyan și Edi Rama, premierul Albaniei, sunt de asemenea prezenți.
Polonia a trimis ca observator pe consilierul președintelui, Marcin Przydacz. Nu a fost anunțată prezența altor state europene importante, precum România, Italia, Cipru sau Cehia, în calitate de membri plini ai organismului.
Obiectivele principale ale summitului
Donald Trump a anunțat că va face un anunț privind un plan de reconstrucție pentru Gaza, în valoare de peste 5 miliarde de dolari, promisiuni care provin din state membre ale Consiliului, dar ale căror contribuiții exacte nu sunt încă divulgate. Planurile includ și formarea unei forțe de stabilizare autorizate de ONU, cu un număr de câteva mii de soldați, destinată să gestioneze situația din Gaza.
Un oficial de rang înalt al SUA a precizat că discuțiile vor acoperi toate liniile de acțiune, incluzând asistența umanitară, administrarea Gaza și inițiative pentru menținerea păcii, precum și colaborarea cu forțele internaționale. Trump a exprimat în prealabil optimismul că, datorită eforturilor organizate, va fi atinsă pacea globală.
Structura și controversa instituției
Consiliul pentru Pace, înființat oficial în ianuarie, din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, include 26 de țări fondatoare, printre care Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Ungaria, Bulgaria și alte state din Asia, Africa și America Latină. România și alte cinci state europene – Italia, Cipru, Cehia, Grecia și Polonia – participă ca observatori.
Organizația are o structură controversată, având un președinte exclusiv al SUA, Trump, care controlează și boardul format din state membre, precum și un comitet executiv format din șapte persoane, printre care se numără oficiali americani și reprezentanți ai unor entități financiare precum Banca Mondială. Funcția de președinte poate fi exercitată doar de Donald Trump, tocmai această configurație ridicând semne de întrebare privind legitimitatea democratică a organismului.
Reacțiile internaționale și excluderile
Din cauza structurii și a mandatului încadrează, oficiali din alte state, Cold Europe și inclusiv Vaticanul sau Canada, au declinat participarea. Vaticanul a refuzat invitarea, temându-se de faptul că ONU gestionează mai bine crizele internaționale.
De asemenea, Canada a fost exclusă din Consiliu recent, ca urmare a unei decizii a lui Trump, după ce premierul canadian Mark Carney a susținut un discurs în care a avertizat asupra riscului unei „rupuri” în ordinea mondială. Kremlinul a anunțat că Rusia nu va participa la summit, dar continuă să își analizeze poziția pe termen lung.
Controverse și critici
Organizația a fost criticată pentru lipsa reprezentării palestiniene și pentru faptul că, în opinia unor experți, este un proiect cu caracter colonial, în condițiile în care liderii palestinieni au respins acest aranjament ca fiind „răul mai mic”. Reprezentantul palestinian Mahmoud Al-Habbash a afirmat că este un „aranjament temporar” pe care îl resping, iar alte surse indică faptul că mandatul Consiliului nu reflectă în mod adecvat interesele palestinienilor.
Lipsa participării palestinienilor și prezența Israelului ca membru au generat acuzații de lipsă de legitimitate, iar unii specialiști consideră că lipsa reprezentării palestiniene i-ar putea adânci diviziunile existente.
Perspective și implicații
Trump și-a exprimat convingerea că noua organizație va avea un impact semnificativ, afirmând că va duce „mult dincolo de Gaza” și că va contribui la menținerea păcii mondiale. El a subliniat colaborarea cu ONU, dar a criticat lipsa potențialului acestei organizații internaționale.
Nivelul de implicare și influența suplimentară pe scena globală ale Consiliului pentru Pace rămâne de urmărit în următoarele luni, în condițiile în care reprezentanța internațională și legimitatea sa sunt puse sub semnul întrebării.
Articolul publicat reflectă evenimentul și poziția oficială a participanților și criticilor, fără a introduce interpretări sau speculații.
