În ultimii doi ani, peste 6.400 de români au solicitat reduceri ale costurilor creditelor și conciliere cu băncile, dintre care 3.568 doar în 2024. Numărul solicitărilor s-a dublat față de perioadele anterioare, cu o dispersie geografică mai largă, inclusiv din afara țării. Creșterea cererilor din județe precum Harghita, Sălaj, Mureș și Cluj indică o extindere regională și din afara Bucureștiului, în timp ce în 2024 s-a înregistrat și interes din diaspora în zone precum Italia, Germania, Australia și Macedonia.
Context și profilul solicitărilor
Peste 82,8% dintre cererile adresate CSALB în ultimii doi ani vizează credite în lei, iar 14,3% sunt pentru credite în euro, o creștere față de perioadele anterioare. Cele mai multe întrebări vin din mediul urban, predominat de bărbați (53,3%), cu vârsta între 41-50 de ani. În această categorie se regăsește și majoritatea solicitărilor, având ca profil tip un creditor de consum.
În ultimii doi ani, beneficiile medii obținute prin negocieri se mențin în jurul valorii de 3.410 euro, fiind ușor în scădere față de maximele din 2022-2023 (4.450 euro). În perioada 2020-2021, beneficiile medii au fost de 3.810 euro, iar în 2022-2023 cele mai mari, de 4.450 euro per dosar.
Repartizarea geografica și demografică
Solicitările din București au reprezentat anual circa 13% din totalul cererilor, dar în ultimii doi ani s-a observat o dispersie, județele din zona centrală a Transilvaniei concentrând până la 40% din total. Județele Harghita (11,9%), Sălaj (8,6%), Mureș (7,8%) și Cluj (6,5%) sunt cele mai active.
Depolarizarea solicitărilor s-a accentuat, avocații fiind implicați cu cereri trimise din Afară, ca modalitate de evitarea proceselor sau de soluționare a disputelor în instanță. În 2018-2019, București reprezentase 28% din total, dar în ultimii trei ani a pierdut teren în favorea zonelor centrală și de nord-vest.
Tipurile de solicitări și probleme abordate
Cele mai frecvente cereri, peste 65% din total, vizează reducerea costurilor de credit, inclusiv negoțieri privind dobânzile și comisioanele. Peste 12,5% au fost legate de probleme tehnice, precum bănci și bancomate.
Solicitările cu probleme sociale, precum reducerea veniturilor sau cheltuielilor, au reprezentat 6,5%, în timp ce litigiile marginale conțin în solicitări unele cazuri de fraude bancare.
Negocierile au vizat în mod frecvent credite în lei (82,8%), fiind o creștere a cererilor pentru credite în euro, de la 9,1% în 2022-2023, la 14,3% în 2025. Solicitările pentru credite în franci elvețieni reprezintă doar 1,9%, față de 3,8% anterior.
Modalitatea de sesizare și livrarea serviciilor
Peste 84,8% dintre solicitări sunt transmise online, pe site-ul csalb.ro sau prin email, dar numărul cererilor trimise prin poștă a crescut de la 1,1% în 2022-2023 la 13,7% în ultimii doi ani.
Interacțiunea digitală continuă să crească, fiind preferată pentru ușurința și rapiditatea procesului.
Factorii economici și motivarea solicitărilor
Reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB a declarat că incetinirea economică, creșterea inflației și a deficitelor au influențat comportamentul consumatorilor.
Aceștia au început să caute soluții de renegociere pentru a-și echilibra bugetele. Creșterea solicitărilor din județele periferice ale Bucureștiului și din zona centrală a Transilvaniei indică o extindere a accesului la aceste servicii în afara capitalei.
CSALB a primit în 2024 un record de solicitări, depășind 3.500, iar totalul celor din 2025 se apropie de 6.400 de cereri.
